REPORTAJ. Cel mai des întâlnit cuvânt cu care românii își explică votul la o secție din Montpellier, Franța
Corespondență HotNews de la prima zi de vot la secția 196 din Montpellier, Franța: românii din diaspora spun că își doresc ca țara să se redreseze din punct de vedere economic, social și politic, iar tinerii să aibă mai multe oportunități pentru un viitor în România.
- „Am venit la vot deoarece dorim să fie o schimbare la noi în țară. Asta e speranța mea și speranța copiilor noștri”. ”Schimbarea” a fost cel mai des cuvânt întâlnit la cei pe care i-am intervievat în legătură cu motivul votului.
Primii români care intră să voteze la secția 196 din Montpellier la primul tur al alegerilor prezidențiale sunt Bogdan Ciraș, 29 de ani, și iubita lui, Daneea. Bogdan s-a mutat în Franța în mai 2023 și este asociat științific la spitalul din Nîmes, unde lucrează în cercetare la departamentul de farmacie.
„Avem patru, cinci candidați care împart șansele”
Bogdan este din Brăila, dar a studiat Farmacia la Cluj și a lucrat în România atât ca farmacist, cât și la firme care se ocupă de dispozitive medicale. El spune că în România este mai dificil să lucrezi în cercetare decât în Franța, unde i s-au deschis mai multe oportunități din punct de vedere profesional.
Astăzi a venit să voteze cu speranța „că vom putea schimba direcția”, iar România o să se redreseze în următorii ani din punct de vedere economic, social și politic. „Abia după aceea putem să ne concentrăm și pe a avansa un pic”, spune el.
Este mulțumit de diversitatea candidaților de la alegerile prezidențiale din 2024. „La majoritatea alegerilor de până acum erau doi, maxim trei candidați cu șanse foarte mari. Chiar dacă [opțiunile] nu sunt ideale, totuși e o diversitate mai mare, pentru că avem patru, cinci candidați care împart șansele. Din punctul meu de vedere, nu sunt cei mai potriviți, dar totuși s-a diversificat posibilitatea alegerii.”
Bogdan a votat la toate alegerile care s-au organizat de când are drept de vot, iar la alegerile prezidențiale din 2019 a făcut parte din comisia de votare. O vreme a cochetat chiar cu ideea de a se înscrie într-un partid în România: „Implicarea societății ar trebui să fie mult mai mare în politică, nu doar în preajma alegerilor, ci pe parcursul mandatului”.
Familia și prietenii lui au rămas în România, iar Bogdan nu exclude posibilitatea de a se întoarce la un moment dat acasă.
„Ce oportunitate au tinerii să-și ia un apartament sau o casă sau o proprietate? Niciuna.”
Adrian Stan, 40 de ani, și partenera lui, Diana Groșan, 29, au venit la vot împreună cu fetița lor de un an și trei luni, Meline Stan. „În primul rând am venit la vot deoarece dorim să fie o schimbare la noi în țară”, spune Adrian. „Iar dacă schimbarea o să vină, eventual putem să venim și noi înapoi în țară, dar nu știu. Asta e speranța mea și speranța copiilor noștri.”
Au stat două luni pentru acte
Adrian, care e din Buzău, locuiește în Franța de patru ani, iar Diana, care e din Craiova, de 10. Amândoi lucrează în agricultură în ferme care cultivă căpșuni, pepeni, roșii, castraveți și salată.
Recent au fost în România ca să-i facă fetiței certificatul de naștere, să-și reînnoiască buletinele și permisul de conducere. „Practic a fost o mică oportunitate anul ăsta să ne restabilim în țară definitiv, dar birocrația ne-a scârbit. Am fost obligați să stăm două luni de zile pentru acte. Nu ne-a plăcut absolut nimic ce am găsit în țară. Birocrația, domeniul sănătății, analizele pentru schimbarea permisului – fără șpagă nu poți să faci absolut nimic.”
„Asta [corupția] e una din chestiile pentru care majoritatea românilor din diaspora sunt scârbiți de a se întoarce înapoi în țară, pentru că nu mai e absolut niciun fel de viitor să rămâi acolo”.
„Gândiți-vă dumneavoastră la tinerii de 25-30 de ani, lucrând amândoi, ce oportunitate au să-și ia un apartament sau o casă sau o proprietate? Niciuna. În momentul ăsta suntem dezamăgiți. În cazul în care lucrurile o sa curgă bine, eu și familia mea suntem primii care ne-am întoarce. Dar să ai un minim de siguranță.”
„Lucrăm în agricultură pentru că asta e posibilitatea în țări străine, cam așa se face un ban”
Jacqueline Petrescu, 19 ani, votează astăzi pentru prima dată. Tânăra s-a născut în România, la Craiova, dar a crescut „pe țări”: în Grecia, în Olanda și în Franța. „Cu problemele de familie, cu sărăcia, nu a fost posibilitate să fiu crescută în România. Nici nu mai știu să vă zic în ce țări am fost. În România n-am stat mult, chiar deloc. Decât în vizită și când m-am dus să-mi iau permisul.”
Părinții ei lucrează în Franța de 19 de ani, iar ea a crescut cu bunica în Grecia, într-un sătuc de lângă Corint, Vrachati, unde a făcut clasele primare. Scrie și citește fluent în limba greacă, dar de cinci ani, de când s-a stabilit în Franța, unde a mers doi ani la școală, a început să uite limba greacă, pentru că vorbește mai mult franceză.
Jacqueline lucrează acum în agricultură în Franța împreună cu familia ei: mama, tatăl vitreg și cei trei frați. „Mi s-a schimbat planul vieții și am fost nevoită să mă apuc de muncă. Lucrăm în agricultură pentru că asta e posibilitatea în țări străine, cam așa se face un ban.”
Și-ar dori să meargă mai des în România și poate să se stabilească acolo. „Speranța mea ar fi să fac ceva cu viața mea în țara mea, în România. Aș vrea să fiu mai implicata în cultură, să mai învăț niște chestii. Eu mă duc acolo în vacanță și sunt ca o străină când mă duc în țara mea, pentru că nici n-am fost crescută acolo, nu am prieteni acolo, viața mea nu este acolo.”
Astăzi Jacqueline a votat cu „speranța schimbării țării”. „Eu venind dintr-o familie săracă, vă dați seama că n-am putut să stau în România, dar planul meu pe parcurs ar fi să mă mut acolo, dacă ar fi o posibilitate de trai, de un salariu ca lumea, un job mai ușor de obținut, o educație mai ușor de obținut. Aș vrea să-mi termin liceul și să mă duc la universitate, nu știu acum pe ce profil, dar aș vrea să-mi continui educația dacă s-ar putea în România – dacă s-ar face schimbările necesare pe plan educativ, salarial. Traiul este foarte greu în România.”
„Dacă ar fi după mine și mâine m-aș întoarce în România, doar că nu suntem prea bine plătiți”
Andreea, 35 de ani, și George Rișco, 34, au venit astăzi să voteze deși s-ar putea ca tot astăzi Andreea să nască, pentru că sarcina a ajuns la termen. Cei doi mai au un băiat de șase ani, iar la secția de votare au sosit împreună cu părinții Andreei: Mihaela, 62, și Ionel Costin, 66.
Bunicii sunt din Suceava și își vor petrece câteva săptămâni la Montpellier ca să-i ajute cu copiii după naștere. Bunica vine adeseori în Franța, unde trăiesc cele două fiice ale lor și nepoții (al treilea e pe drum).
Andreea e stabilită în Franța din 2011, iar George din 2003, de când avea 13 ani. Familia lui este din Negrești-Oaș, județul Satu Mare, iar el a crescut la o casă de copii, în grija statului francez.
„Cum duceau românii înainte copiii, că părinții lucrau”, povestește George. „Eu am fost luat de statul francez cinci ani. Pe soră-mea au dat-o într-o familie [de asistenți maternali]. Tata era în Franța, doar că el lucra. Și de la asistență socială i-a explicat că e mai bine [să mă trimită] acolo și poate să vină duminica la mine. Eram trei români, patru arabi, cinci pakistanezi, francezi, unul mergea, altul vinea, era așa un tărărai mare. Să zicem păcat că o trebuit să fie așa.”
Andreea lucrează ca bonă, iar George a fost ospătar mulți ani și acum s-a angajat ca șofer de autobuz în Montpellier. „Dacă ar fi după mine și mâine m-aș întoarce în România, doar că nu suntem prea bine plătiți”, spune Andreea. „Asta e problema, salariile sunt mici, că de muncă este oriunde.” Anul acesta, Andreea și George își pregătesc dosarul pentru cetățenia franceză.
George votează astăzi pentru prima dată, convins de socrul lui care așteaptă votul cu nerăbdare de o săptămână. „Eu cred că o să se schimbe ceva”, spune Ionel Costin, care își pune toate speranțele în candidatul pe care-l susține. Ionel încă lucrează ca macaragiu în România, deși ar fi trebuit să iasă la pensie de patru ani. Soția lui, Mihaela, a fost disponibilizată în urmă cu șase ani, când s-a închis fabrica de confecții unde lucra.
Copiii se plâng că Ionel îi vizitează în Franța mai rar decât bunica și că trebuie mereu să se roage de el. „Orașul ăsta e foarte frumos, dar mie mai mult îmi place în România”, spune Ionel. „Ești legat de pământ, poate să fie și aur aici. Eu nu mă pot adapta aici.”
Votul în străinătate la primul tur al alegerilor prezidenţiale se desfăşoară pe parcursul a trei zile: vineri, 22 noiembrie, de la 12.00 la 21.00, sâmbătă, 23 noiembrie, şi duminică, 24 noiembrie, de la 7.00 la 21.00.
Echipa Teleleu documentează pentru cititorii HotNews votul în diaspora la secția 196 din Montpellier, Franța, la Maison des relations internationales Nelson Mandela.