Cât de periculoasă ar fi victoria lui Georgescu și cât ar dura ieşirea României din UE dacă independentul ar ajunge la Cotroceni – explicațiile unui vicepreşedinte al Parlamentului European

Vicepreşedintele Parlamentului European, Nicu Ştefănuţă, explică, miercuri seară, cât de periculoasă ar fi victoria lui Călin Georgescu pentru politica externă a României, dar și cât ar dura o un ROEXIT și o eventuală ieșire din NATO, în cazul în care acesta ar ajunge la Cotroceni și ar vrea să îndepărteze țara noastră de alianța transatlantică și de blocul comunitar european, subliniind că preşedintele unei ţări nu poate deveni dictator peste noapte.

În contextul în care Călinescu a declarat că „NATO este cea mai slabă alianță de pe pământ” și „dacă lucrurile continuă în felul acesta”, ar abandona-o instant, vicepreşedintele Parlamentului European Nicu Ștefănuță a făcut câteva precezări, pentru că „cu cât suntem mai bine informaţi, cu atât reducem anxietatea şi putem comunica mai eficient, mai clar, unii cu ceilalţi”.

Analiza declarațiilor lui Călin Georgescu de către Ștefănuță vin, deși candidatul independent, care a ajuns în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, şi care ”s-a întors total, cel puţin pentru moment, cu spatele la acuzaţii, după ce a văzut presiunea publică”.

„Cât de periculoasă ar fi victoria lui Georgescu pentru politica externă a României? UE, NATO şi Războiului din Ucraina”, a scris, miercuri seară, pe Facebook, Nicu Ştefănuţă, subliniind că  preşedintele României, care este comandantul suprem al forţelor armate şi are un control asupra deciziilor strategice de apărare, poate refuza colaborarea cu aliaţii NATO și poate să se retragă dintr-o misiune comună NATO și poate să amâne sau să respingă achiziţiile militare sau să implementeze politici care să slăbească pregătirea apărării României.

„Trebuie să fim foarte conştienţi că rezultatul acestor lucruri duc spre slăbirea apărării României şi a parteneriatelor sale strategice care asigură securitatea şi dezvoltarea ţării”, a mai transmis Ştefănuţă, potrivit News.ro.

Potrivit acestuia, până acum, nicio ţară nu a ieşit din NATO, ba din contră, sunt ţări în Est care îşi doresc să fie membre (Ucraina, Moldova, Georgia) astfel că procesul nu este foarte clar definit.

• ”O eventuală ieşire ar dura în jur de un an, însă această decizie trebuie motivată de majoritate politică aflată la guvernare şi chiar de referendum”, a mai transmis vicepreşedintele PE.

ROEXIT?

În ceea ce privește retragerea din UE, Ștefănuță spune că este un proces care durează aproximativ un deceniu, doar negocierile cu Comisia şi cu statul membru ar dura minim 2 ani.

• „E bine să ştim că tratatul de aderare UE are în componenţa sa articolul 50: acesta prevede posibilitatea ca un stat membru al UE să părăsească blocul comunitar în conformitate cu propriile cerinţe constituţionale. Singura ţară care s-a retras din UE este Marea Britanie. O retragere din UE este un proces care durează aproximativ un deceniu, doar negocierile cu Comisia şi cu statul membru ar dura minim 2 ani. Procesul de retragere poate avea un astfel de impact: retragerea investitorilor, scăderea de locuri de muncă, scăderea valorii monedei naţionale, accesul pe pieţe vitale. Totuşi, acest proces ar trebui să aibă majoritate parlamentară, iar decizia finală o poate valida populaţia, prin Referendum”, a explicat Nicu Ştefănuţă.

Potrivit acestuia, Eurobarometrul din 2023 ne spune că 70% dintre români ar vota pentru rămânere în UE dacă ar avea loc un referendum curând. Doar 13% şi-ar dori să ieşim din UE.

• ”Venirea extremiştilor la conducere, totuşi, poate eroda percepţia colectivă a românilor asupra UE.  De cele mai multe ori, discursul extremiştilor învinuieşte UE pentru migranţi, “îndoctrinare şi propagandă”, “distrugerea agriculturii” pentru măsuri de mediu. În timp, narativele false denaturează realitatea şi ne fac să le credem. Un preşedinte eurosceptic în România poate însemna şi că ţara noastră poate fi izolată pe scena europeană”, a mai explicat Ştefănuţă.

Potrivit acestuia, puterea unui veto din partea unui preşedinte al unui stat membru UE poate bloca iniţiative importante:

• – refuzul de aderare a unor state la UE, precum Ucraina sau cele din Balcanii de Vest
• – tăierea unor surse de finanţare a UE: cum ar fi taxele pentru emisiile de carbon
• – împiedicarea sancţiunilor împotriva Rusiei, Iranului sau a altor actori internaţionali

„Toate aceste lucruri creează dezbinare între partenerii europeni şi efectul principal e izolarea diplomatică, vedeţi Ungaria lui Orban”, mai spune vicepreședintele PE.

Ucraina

El s-a referit şi la Ucraina, despre care Georgescu a afirmat că este ”un stat inventat”.

• ”Un preşedinte cu tendinţele lui Georgescu poate să aibă consecinţe pentru apărarea Ucrainei şi, în definitiv, asigurarea protecţiei ţării noastre. Discursul apreciativ al lui Georgescu pentru Putin poate influenţa percepţia colectivă şi poziţionarea noastră faţă de Vest şi partenerii noştri europeni. Comunicarea precară a autorităţilor naţionale a lăsat mult spaţiu de dezinformare şi incertitudine pentru mulţi români, iar acest spaţiu liber pare că se umple din ce în ce mai tare cu discursul extremiştilor”, a mai transmis Ştefănuţă.

Acesta atrage atenţia că ”preşedintele României nu poate deveni peste noapte un Dictator”.

• ”Constituţia şi sistemul actual de organizare al ţării trebuie să ţină frâu oricăror excese de putere.
• Asta nu înseamnă, totuşi, că aceste alegeri nu sunt periculoase. Din contră. Mediul şi politic şi direcţia sa pot avea o influenţă majoră asupra vieţii instituţionale şi cetăţeneşti. Preşedintele are un rol mare asupra reprezentării României, dar şi influenţa asupra formării şi promovării unui Guvern pro-European sau anti-European. În toată Europa există un trend crescător al extremei drepte. Totuşi, pentru partenerii noştri occidentali, rezultatul de duminică a fost unul cutremurător sau cel puţin îngrijorător”, a mai declarat Ştefănuţă, care face apel la populaţie să se prezinte la vot şi să apere parcurul european al ţării.