Incertitudinea din jurul rezultatului alegerilor complică tabloul economic. Cu cât negocierile pentru noul guvern vor fi mai lungi, cu atât corecția fiscală va fi mai dură, arată analiza uneia din primele 5 bănci din țară

Cu cât negocierile politice pentru formarea noului guvern vor fi mai lungi, cu atât mai mari sunt riscurile ca măsurile fiscale care se vor lua să fie suboptimale (o creștere mai mare decât cea planificată a uneia sau mai multora dintre impozitele principale). Riscurile la adresa creșterii care decurg din contextul electoral actual sunt mai mari, arată o analiză a ING, asumată de economistul șef al instituției, Valentin Tătaru și de Ștefan Posea, economist ING, care monitorizează piețele din România, Bulgaria, Serbia și Croația.

Reforma fiscală care trebuie să înceapă anul viitor ar putea încetini creșterea economică și ar putea reaprinde inflația, notează autorii analizei. De urmărit sunt structura, magnitudinea și calendarul acestor modificări fiscale, spun cei doi economiști.

„Răbdarea pieței privind evoluțiile fiscale a fost testată constant pe tot parcursul anului”

Recâștigarea credibilității pe frontul fiscal este, de asemenea, o necesitate, mai ales după un an în care deficitul bugetar ar putea depăși 8,0% din PIB.

Menținerea accesului pe piețele financiare și a finanțării la costuri reduse sunt și ele deosebit de importante într-un moment în care friendshoring-ul (investiții în țări cu valori politice, economice și culturale similare) și nearshoringul (atunci când firmele își mută operațiunile către țările vecine sau din apropiere) vor rămâne prioritare.

• Fără a ne preface că nu vedem elefantul din camera, strict pe domeniul economic, chiar și în scenariul în care peisajul politic nu se va îndrepta spre continuarea actualelor politicii, impactul negativ asupra creșterii și derapajul fiscal suplimentar ar putea fi limitat de banii din PNRR, consideră Tătaru și Posea.

Răbdarea pieței cu privire la evoluțiile fiscale a fost testată constant pe tot parcursul anului 2024. Acest lucru s-a datorat atât revizuirii ascendente a țintei de deficit bugetar, cât și nevoilor de finanțare pe termen scurt. Incertitudinea din jurul rezultatului alegerilor complică tabloul de ansamblu, adăugând riscuri de creștere a deficitului fiscal din 2025.

Incertitudinea politică ar putea de asemenea crește cheltuielile Guvernului cu dobânzile, cheltuieli aflate și așa la niveluri ridicate, mai spun cei doi autori.

Ei apreciază că relația cu CE și UE a rămas bună, ceea ce e un semnal pozitiv pentru investitori și pentru agențiile de rating, în ciuda deficitului fiscal mare și a procedurii de deficit excesiv.

Structura viitorului pachet fiscal rămâne însă incertă

Structura viitorului pachet fiscal rămâne însă incertă, avetizează ei: un scenariu ipotetic ar putea implica schimbări în taxarea IMM-urilor, alături de o sarcină fiscală mai mare asupra proprietăților, luxului și dividendelor, precum și o eliminare completă a facilităților fiscale pentru anumite industrii, arată analiza ING.

Nici majorările de TVA și sau ale impozitului pe venit nu sunt excluse, dar perspectivele unei inflații în creștere pe termen mediu ar complica foarte mult aceste lucruri, mai spun cei doi bancheri.

Cheltuielile din acest an ar putea aduce în continuare surprize, având în vedere un proiect de OUG publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor la 2 decembrie, unde se arată că plafonul deficitului bugetar din 2024 este de 8,58% din PIB.

Economia va crește, dar mult sub potențialul ei

Economia a avut rezultate vizibil mai slabe decât se așteptau economiștii în primele nouă luni ale anului, consumul fiind motorul acestei creșteri, în vreme ce investițiile au jucat în ultima vreme doar un rol marginal.

Având în vedere contextul electoral, cheltuielile guvernamentale vor rămâne probabil generoase până la sfârșitul anului. Cheltuielile curente (ca procent din PIB) au fost cu aproximativ 2,0 puncte procentuale mai mari în acest an faţă de 2023, crescând ca mărime în trimestrul al treilea, potrivit datelor din execuţia bugetară.

Tendințele cheie îngrijorătoare vin din sectorul IT (aflat „pe roșu”de patru luni) și de la seceta din acest an, care a afectat producția agricolă și a scumpit alimentele.

O accelerare a creșterii în 2025 rămâne scenariul de bază

În cel al patrulea trimestru al anului 2024, datele arată o imagine mixtă a economiei: încrederea consumatorilor este ridicată, alimentată fiind de creșterea salariilor. „O parte din câștigurile reale vor fi pierdute ca urmare a accelerării inflației spre sfârșitul anului”, spun cei doi economiști din ING.

Dorința factorilor de decizie politică de a păstra o relativă stabilitate a cursului de schimb s-ar putea traduce prin condiții financiare mai stricte, cum ar fi diminuarea excedentului de lichiditate interbancară.

Viitoarea indexare a pensiilor, programată pentru ianuarie 2025, va da un impuls suplimentar consumului, spun autorii analizei. Dobânzile mai mici din zona euro ar trebui să limiteze oarecum scăderea sectorului extern, deși în acest stadiu opinia noastră este că factorii structurali vor menține activitatea europeană slăbită pe termen scurt.

Balanța de plăți – câștigurile de anul trecut au avut o durată scurtă de viață

În primele nouă luni ale anului, balanţa comercială s-a înrăutăţit vizibil, pe măsură ce deficitul comercial a crescut cu 15,1% de la an la an, anulând câștigurile obținute anul trecut. Cererea internă puternică a fost cea care a împins dezechilibrul comercial mai sus.

Pentru 2025, nu ne așteptăm la schimbări semnificative în dinamica balanței comerciale, deoarece nu anticipăm o gripare a economiei. Deși perspectivele economiei zonei euro rămân relativ sumbre, programele de stimulare ale industriei din Germania ar putea ajuta partenerii comerciali ai țării.

„Nu ne așteptăm la penalizări ale agențiilor de rating, dar riscurile sunt în creștere”

Derapajul fiscal persistent, care se va ajusta lent, va continua să rămână principalul motiv de îngrijorare pentru agențiile de rating.

Ne așteptăm ca rapoartele agențiilor de rating să aibă un ton mai dur cu privire la evoluțiile fiscale. Retrogradarea ratingului de țară ar putea apărea doar în situația unei probleme semnificative privind absorbția fondurilor UE, ceea ce nu este cazul în acest moment, sau în cazul deteriorării relațiilor cu CE – nu e nici aici cazul.

Doar un ciclu de relaxare monetară treptată și lentă este viabil

BNR a început ciclul de relaxare în iulie-august, pe fondul unui progres destul de bun al inflației până în prima jumătate a anului. Reducerile de 50bp din vară au adus rata de politică la 6,50%, unde a rămas de atunci. Acest lucru a fost în conformitate cu opinia noastră că doar un ciclu de relaxare monetară treptată și lentă este viabil, având în vedere riscurile la adresa inflației pe termen mediu. Unele dintre aceste riscuri, în principal la inflația alimentară, s-au materializat într-adevăr. De asemenea, inflația serviciilor a continuat să rămână încăpățânat de ridicată.

Acest factor, cuplat cu o incertitudinea ridicată care decurge din episoadele electorale, cuplate cu elemente de geopolitică și politica marilor bănci centrale ar putea determina BNR să se angajeze într-o strategie care implică mai puțin exces de lichiditate pe piața interbancară.

Amintiți-vă că, în ultimii doi ani, intrările de fonduri UE și vânzările de valută ale guvernului au stimulat excedentul de lichiditate, care a atins un vârf de 60,7 miliarde de lei în luna ianuarie a acestui an, atrag atenția cei doi economiști.

Credem că politica BNR a avut un impact limitat asupra cererii interne și a activității de creditare. Pe plus, riscurile de creștere a inflației sunt amplificate de posibilitatea creșterii simultane a prețurilor alimentelor și energiei. Acest lucru mărește nevoia unui spațiu de manevră suplimentar al BNR, ceea ce e în acord cu indicul dat de guvernatorul Isăresc, care spunea că dobânzile ar putea rămâne în vigoare până când va exista mai multă claritate cu privire la perspectivele fiscale și presiunile inflaționiste atașate acestora.

ING a revizuit recent prognoza de creștere a PIB-ului pentru 2024 de la 1,3% la 1,0%. În ciuda incertitudinii aduse de contextul electoral, economistul șef al băncii, Valentin Tătaru crede că anul 2025 se va încheia cu o creștere de 2,6%.

„Nu va mai dura mult până când beneficiile intrării în Schengen din 2025 și modernizarea infrastructurii vor începe să se traducă în îmbunătățiri ale productivității”, spune Tătaru.