Daniel Dăianu: Politici publice pot fi mai mult sau mai puțin bune, dar asta nu înseamnă să se renunțe la democrație

Rundele electorale au rezonat cu valul de frustrare din multe state europene unde partide mainstream au fost penalizate, susține profesorul Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, în cadrul unei cercetări publicată pe site-ul BNR.

“Politici economice/publice pot fi mai mult sau mai puțin bune, așa cum se întâmplă și în alte țări din UE. Dar aceasta nu înseamnă să se renunțe la democrație. Iliberalismul nu trebuie să acapareze viața societății românești și procesul politic”, spune el.

Potrivit acestuia, dezechilibrul macroeconomic este o mare problemă a României.

„Deficitul bugetar este posibil să depășească în acest an 8% din PIB (ultima rectificare bugetară plasează deficitul cash la 7,9% din PIB, mult peste cifra inițială din proiectul de buget, de 5 la sută din PIB). În pofida progreselor economice din ultimele două decenii (ex.: venitul/locuitor ajuns la cca. 80% din media UE la paritatea puterii de cumpărare), probleme mari persistă; proeminent este dezechilibrul bugetar foarte mare, la care se adaugă cel din balanța contului curent. În 2024, deficitul de cont curent este probabil să treacă dincolo de 8% din PIB, depășind pe cel bugetar”, a explicat Dăianu.

În opinia sa, avem o situație aparent stranie, fiindcă adâncirea deficitului de cont curent are loc în condițiile unei încetiniri a economiei – creșterea reală a PIB în acest an fiind probabil în jur de 1,5%.

“Mare parte din creșterea cererii interne (stimulată de creșteri de pensii și venituri/salarii) a fost acoperită de importuri. Discrepanțe mari rămân între mediul urban și cel rural. Chestiunea fiscal/bugetară gravă este reliefată de numeroși analiști autohtoni, analize ale Consiliului Fiscal, ale Comisiei Europene și ale unor instituții internaționale. Guvernul României a solicitat în dialogul cu CE ca perioada de corecție a dezechilibrului macroeconomic să fie de 7 ani (nu în ultimul rând fiindcă sunt de realizat reforme importante) – posibilitate înscrisă în noul cadru de guvernanță fiscală din UE (alternativa fiind de 4 ani)”, a spus președintele Consiliului Fiscal.

Potrivit acestuia, planul bugetar structural pe termen mediu (PBSTM) necesită detalii în plus privind corecția macroeconomică.

“Noul Guvern, ce va fi format după alegerile parlamentare din decembrie, va aproba bugetul pentru 2025 și va veni probabil cu informații noi privind reducerea deficitului bugetar în acel an și pe termen mediu. Ajustarea macroeconomică, conform Planului, pune accent mare pe partea de cheltuieli – scădere de la cca. 42% din PIB în 2024 la cca. 36% din PIB în 2031 (ce include însă și o diminuare a cheltuielilor finanțate cu bani europeni)”, afirmă Daniel Dăianu.

El reamintește faptul că planul prevede o creștere de venituri fiscale de cca. 1,5% din PIB, ceea ce pare puțin ca obiectiv.

“Este drept că o reducere a gap-ului de colectare a TVA (cca. 36% în România), fie și graduală, la aproape din media din UE (4-5 la sută) ar aduce peste 2% din PIB. Dar trebuie să existe o voință politică ireproșabilă și punerea la punct a digitalizării în domeniul colectării de taxe și impozite. Piețele vor fi nervoase în anii ce vin pe fondul creșterii datoriilor publice și a deficitelor bugetare în lume, iar sudden stops (blocaje subite de finanțare) nu sunt de neimaginat. De aceea, consolidarea este necesară”, mai arată profesorul.

Perioada solicitată de ajustare a deficitului bugetar pe o perioada de 7 ani are temei, dar prezintă riscuri, în opinia sa.

El spune că nu trebuie să se mizeze pe răbdarea piețelor financiare sine die, fie România stat membru al UE. Iar România nu face parte din zona euro existând deci risc valutar.

“Dacă ajustarea bugetară nu va fi credibilă va exista presiune pe moneda națională, pe Leu, cu posibile ieșiri de capital din țară. Iar instabilitatea politică în țară poate accentua o reacție adversă a piețelor financiare”, mai arată Dăianu.

Președintele Consiliului fiscal mai spune că trebuie să avem în vedere că PNRR se termină în 2026, ceea ce înseamnă resurse bugetare mai puține, iar CE dorește ca bugetul UE să aloce mai mulți bani pentru apărare și inovare, decarbonizare, ceea ce ar afecta resursele pentru politica de coeziune.

România trebuie să aibă o economie în care să se investească mai mult din resurse interne, publice și private.

“Totodată, trebuie să capitalizăm cât mai bine apartenența la Uniune și scutul de securitate reprezentat de NATO. România are nevoie de un buget robust, de venituri fiscale mai mari, care să finanțeze bunuri publice de bază – educație, sănătate, apărare, o politică industrială, admițând că există resurse în acest scop, atenuarea discrepanțelor economice interne. Cheltuielile bugetare să fie făcute cu discernământ”, spune Dăianu.

Intrarea deplină în spațiul Schengen este de salutat, arată el, iar perspectiva aderării la OCDE este de bun augur.

Consiliul fiscal este o instituţie independentă, înfiinţată prin legea responsabilităţii fiscal-bugetare. Instituția evaluează proiecţiile macroeconomice avute în vedere la fundamentarea prognozei de venituri a bugetului general consolidat, estimează impactul pachetelor de măsuri de natură a influenţa soldul bugetar, analizează execuţia bugetară şi măsura în care aceasta corespunde ţintelor propuse, monitorizează respectarea regulilor fiscale, emite recomandări privind politica fiscală curentă şi viitoare.