Un european din opt a continuat să lucreze după ce s-a pensionat / Danezii pentru că le place munca, românii pentru că nu se descurcă cu banii, spune Eurostat

Pe baza sondajelor făcute de Eurostat, 13% dintre cetățenii UE au continuat să lucreze în primele 6 luni după pensionare.

Printre cei care au continuat să lucreze, aproximativ jumătate au continuat la același job, cealaltă jumătate lucrând în altă parte cu contract part-time sau full-time.

Cea mai mare pondere a persoanelor care au continuat să lucreze s-au înregistrat în țările baltice, Estonia (54,9%), Letonia (44,2%) și Lituania (43,7%), în timp ce cea mai mică pondere s-au înregistrat în România (1,7%), Grecia (4,2%) și Spania (4,9%).

Principalele motive pentru care oamenii au continuat să lucreze după ce s-au pensionat au fost faptul că le-a plăcut să muncească și să fie productivi (declarat de 36,3% dintre oameni) sau au făcut acest lucru din cauza necesității financiare (28,6%).

Dorința de a se menține integrat social (11,2%) și atractivitatea financiară a muncii (9,1%) au fost, de asemenea, menționate drept motive pentru a continua să lucreze. O proporție mai mică, 3,5%, a continuat să lucreze deoarece partenerul lor nu se pensionase.

Danemarca (61,0%), Țările de Jos (59,6%) și Italia (51,7%) au avut cea mai mare proporție de oameni care au continuat să lucreze pentru că le-a plăcut.

Pe de altă parte, necesitatea financiară a fost principalul motiv pentru a continua să lucreze în Cipru (68,6%), România (54,3%) și Bulgaria (53,6%), în timp ce Suedia (9,4%), Cehia (12,4%) și Luxemburg (14,4%) a înregistrat cea mai mică pondere.

Vârsta medie la data pensionării în România a fost anul trecut de 59,5 ani

Vârsta medie la data pensionării în România a fost anul trecut de 59,5 ani, fiind cu 0,8 ani mai mare la bărbaţi decât la femei și cu 0,5 ani mai mare ȋn mediul rural decât ȋn cel urban.

Femeile au ieșit anticipat la pensie ȋn mai mare măsură decât bărbaţii, în 2023. În jur de 1 din 5 femei s-a pensionat anticipat, faţă de 1 din 7 bărbaţi.

Au continuat să lucreze în următoarele 6 luni de la încasarea primei pensii circa 20.600 de pensionari, iar alți peste 25.000 de pensionari s-au reangajat part-time, conform publicației INS „Pensii și participarea pe piața muncii”, consultată de HotNews.ro.

Peste jumătate (54,3%) din pensionarii care au continuat să lucreze au spus că au nevoie de bani

Întrebați care a fost principalul motiv pentru care au continuat să lucreze, peste jumătate (54,3%) din pensionarii care au continuat să lucreze ȋn primele 6 luni de la încasarea primei pensii au spus că au nevoie de un venit suplimentar. Un alt motiv semnificativ, menționat de aproape un sfert dintre respondenți (23,7%) este acela de a se simți util.

Dintre pensionarii care fie nu lucrau, fie au ȋncetat să lucreze la data pensionării, peste 45.000 au declarat că au reȋnceput să lucreze la un moment dat, după ce s-au pensionat, motivul invocat fiind tot nevoia de bani.
Bărbații invocă mai des nevoile financiare, iar femeile dorinţa de a rămâne integrate social.

Ponderea celor care au indicat ca motiv principal nevoi financiare a fost mai mare la bărbaţi și la persoanele din mediul urban. Nevoia de a se simți util sau dorinţa de a rămâne integrat social au fost mai des menţionate de femei și de persoanele din mediul rural.

De asemenea, mai mulți bărbați se pensionează înainte de a împlini 55 de ani decât femei, mai arată cercetarea INS.

Peste o cincime (21,0%) dintre pensionarii cu nivel scăzut de educaţie s-au pensionat anticipat, faţă de 16,5% dintre cei cu studii medii și 11,2% dintre cei cu studii superioare.

Persoanele căsătorite se pensionează cel mai devreme, la puțin peste 59 de ani

După starea civilă, persoanele căsătorite se pensionează cel mai devreme, vârsta medie la ȋncasarea primei pensii ȋn cazul acestora fiind de 59,3 ani. Cel mai târziu se pensionează persoanele necăsătorite, vârsta medie fiind de 60,1 ani. Pentru persoanele divorţate valoarea acestui indicator a fost de 59,4 ani, iar pentru cele văduve de 59,8 ani.

Cea mai mare pondere a celor care și-au amânat pensionarea, obţinând astfel o pensie mai mare, a fost ȋn rândul celor cu studii superioare.

Pensionarii cu studii superioare s-au reangajat după pensionare ȋntr-o proporţie mai mare decât cei cu studii medii sau cu nivel scăzut de educaţie.

Înainte de pensionare, românii lucrează în medie puțin peste 32 de ani, fiind poporul cu cea mai scurtă durată medie a vieții profesionale, arată datele Eurostat.