Sub 150.000 de copii au bani în conturile Junior Centenar / Suma medie este de aproape 3.600 lei

Românii nu folosesc conturile Junior Centenar, programul de economisire pentru copii al Statului. Deși e lansat din 2019, doar 142.220 de copii au bani în conturi, conform datelor transmise de Ministerul Finanțelor la solicitarea HotNews.ro. În medie, fiecare deține 3.592 lei.

Astfel, suma totală care se regăsește în conturile Junior Centenar este de 510,8 milioane lei.

Până la data de 12 decembrie 2024 un număr de 7.633 de persoane care au împlinit vârsta de 18 ani și-au ridicat banii depuși.

Copiii care au alimentate conturile Junior Centenar de la Trezorerie cu 1.200 lei în acest an, vor primi din partea Statului, ca în fiecare an, 600 de lei plus o dobândă de 3%/an.

În cazul copiilor instituționalizați, Ministerul Muncii depune sumele.

Cum funcționează Junior Centenar

La fiecare 1.200 de lei depuși anual de părinți în conturile copiilor, statul oferă 600 lei. De asemenea, la sold (exceptând prima) statul mai oferă o dobândă de 3%.

Adică, presupunând că părintele a depus 1.200 lei sau mai mult, la acea sumă se vor mai adăuga cei 3%. Chiar dacă se depune mai puțin, tot se oferă dobânda.

1.200 lei reprezintă de fapt suma minimă anuală pentru a primi acea primă. Dobânda se oferă oricum.

Există o singură condiție: sumele depuse anual nu vor putea depăși un plafon maxim reprezentând echivalentul în lei al valorii de 100.000 euro, calculat la cursul de schimb din ultima zi a anului precedent. Așadar, cursul de schimb luat anul acesta în calcul este 4,9746 lei pentru un euro. Prin urmare, suma maximă este de 497.460 lei.

Așadar, nu contează dacă suma este virată într-o singură tranșă sau mai multe. Important este ca până la final de an să fie încărcat contul cu cel puțin 1.200 lei pentru acea primă.

Copilul poate accesa banii după ce împlinește 18 ani.

*Sumele existente în contul individual de economii Junior Centenar nu pot fi retrase până la împlinirea de către titular a vârstei de 18 ani, cu excepţia situaţiilor excepţionale (boli grave ale titularului sau deces).

Timp de 18 ani (la cei 1.200 lei puși anual) ar înseamna aproape 35.300 lei (folosind dobânda compusă) – luând în considerare că nu se calculează cei 600 lei la sold.

Cumulată, prima poate ajunge la 10.200 lei, deoarece în anul în care împlinește copilul 18 ani nu se adaugă cei 600 lei.

Nu există o condiționare ce ține de o vârstă minimă. Așadar, pentru orice copil sub 18 ani se pot depune banii la Trezorerie.

Prima de stat, cumulată pentru anii în care s-au efectuat depuneri de minim 1.200 lei anual, împreună cu dobânzile, se virează în contul individual de economii Junior Centenar, în termen de 15 zile lucrătoare de la data scadenţei depozitului. Apoi acei bani pot fi ridicați.

Dacă aveți mai mulți bani, ideal ar fi să folosiți alte produse de economisire pentru ce depășește 1.200 lei. Adică Junior Centenar folosiți doar pentru prima de 600 lei. Restul sumei poate fi redirecționată către depozite bancare, titluri de stat (Fidelis sau Tezaur) ori fonduri de investiții. Acolo dobânzile sunt mai mari de 3%.

Unde se depun banii

În contul individual de economii Junior Centenar se pot depune de către reprezentantul legal al titularului sau de către alte persoane, oricând, sume de bani în lei:

-prin virament;

-mandat poștal prin oficiile Companiei Naționale „Poșta Română” – S.A.;

– numerar prin casieriile unităților teritoriale ale Trezoreriei Statului.

Codul IBAN este următorul: RO17TREZ701460101XXXXXXX, deschis la Trezoreria Sector 1, Bucureşti

Trebuie trecut la beneficiar numele și prenumele copilului, iar „cod fiscal beneficiar” se completează CNP-ul acestuia. În cazul în care s-a greșit CNP-ul, banii vor fi trimiși înapoi.

Unii parlamentari doreau o modificare a programului

Mai mulți parlamentari USR voiau o modificare a programului prin care nivelul primei de Stat să fie variabil. Adică 50% din suma între 1.200 – 2400 lei. Acum este 50% din 1.200 lei (adică 600 lei), iar dacă părintele a depus mai mult se aplică doar dobânda de 3%. În acest sens au făcut o inițiativă legislativă care până la publicarea acestui articol nu a fost adoptată.

O altă modificare dorită era ca Ministerul Finanțelor și Ministerul Muncii vor fi obligate să lanseze campanii de informare și conștientizare.

Conform expunerii de motive, gradul de conștientizare pentru acest program este de aproximativ 3%.

Sursă foto: Dreamstime.com