Sari direct la conținut

Vestitele „Blocuri Roșii” din Ferentari, pe când erau încă în construcție, acum mai bine de opt decenii

Vestitele „Blocuri Roșii” din Ferentari, pe când erau încă în construcție, acum mai bine de opt decenii
FARA AN - CONSTRUCTII DE LOCUINTE. (SCANATA LA 1600 DPI)

Înainte să se numească „Ferentari” , zona din partea de sud-vest a Bucureștiului era știută drept „Câmpul Veseliei” sau „al lui Bachus”, pentru că avea mai mult de 100 de cârciumi. Poate de aici să fi venit și melodia lui Gică Petrescu, „La crâșma din Ferentari, cu un vin de zile mari”, deși istoria nu se ocupă de originea cântecelor de petrecere.

Ce este sigur este că ghetoul de azi al Bucureștiului era cândva acoperit de podgorii ale Mitropoliei și ale altor mănăstiri din București.

 Cel care pune numele de Ferentari pe harta mitologiei urbane este Dimitrie Bolintineanu, scriitor, revoluționar pașoptist, Ministru al Cultelor și Instrucțiunii în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. „Ferentarul” din poezia lui Bolintineanu este (cum altfel?) cel mai curajos și mai brav oștean din oastea lui Mihai Viteazul.

Citește, pe B365.ro, cum au apărut „Blocurile Roșii” din Ferentari.

INTERVIURILE HotNews.ro