Autostrăzile, căile ferate și magistralele de metrou din PNRR: Pe ce proiecte majore se împart cei peste 7,6 miliarde de euro pentru transport
Pe domeniul Transporturilor, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) depus de România la Bruxelles presupune „2 reforme majore și 4 tipuri principale de investiții, iar bugetul total propus însumează 7,62 miliarde euro” – totul cu termenul limită 2026. Pe rutier, ținta e de 434 de km noi de autostradă doar din PNRR, separat de ce va fi finanțat din clasicele fonduri europene ce vor fi la dispoziție României în continuare. Grosul investițiilor se duc în autostrăzile din Moldova – A7 și A8, iar pe feroviar ținta e modernizarea a peste 300 de kilometri de cale ferată, dar și achiziția de trenuri noi și, ca experiment, de trwenuri pe hidrogen.
În cuvântul de introducere al programului semnat de Cristian Ghinea, ministrul Fondurilor Europene, sunt sintetizate proiectele și reformele din PNRR, pe domenii care vor face ca România anului 2026 să fie „verde, digitală, cu transport curat, cu școli moderne, cu medicină performantă”.
„În 2026 vom vedea 434 de km noi la autostrăzile A7 și A8, este contribuția noastră la datoria istorică față de români privind construcția de autostrăzi. Și pentru că suntem pe drumul spre viitor, vor fi construite pe aceste tronsoane 52 de stații electrice, cu 264 de puncte de încărcare. În total prin PNRR (transport, energie, fondul UAT) vom ajunge să avem câteva mii de stații de încărcare electrică. Vă voi invita să călătoriți și pe cale ferată modernizată, pe 311 km, și pe noile magistrale de metrou de 12,7 km, în București și Cluj Napoca”, scrie Ghinea când vorbește despre transport.
„Imaginați-vă o Românie care experimentează tehnologia pe hidrogen și alege ca program pilot să introducă trenuri cu alimentare pe hidrogen, pe o linie care nu este electrificată. Să vedem apoi rezultatele: dacă va fi mai ieftin și funcțional, aceasta poate fi strategia României de a arde o etapă în dezvoltarea sectorului, adică să nu mai electrificăm căile ferate vechi, ci le dotăm cu trenuri pe hidrogen”, mai scrie ministrul Fondurilor Europene.
Pe zona Transporturilor, PNRR-ul presupune „2 reforme majore și 4 tipuri principale de investiții iar bugetul total propus însumează 7,62 miliarde euro”.
Reformele propuse pe domeniul Transporturilor:
- ”Transport sustenabil, decarbonizare și siguranță rutieră” – Îmbunătățirea cadrului strategic, legal și procedural pentru tranziția către transport sustenabil;
- „Viziune și management performant pentru transport de calitate” – Îmbunătățirea capacității instituționale de management și guvernanță corporativă
Infrastructura rutieră:
– 434 de kilometri de autostradă construiți; cu sistem ITS instalat și cu sisteme moderne de monitorizare și informare a utilizatorilor infrastructurii
– 52 de stații electrice construite (cu 264 de puncte de încărcare– o medie de 5 puncte de încărcare/stație).
– 625 hectare de perdele forestiere liniare în lungul autostrăzilor nou construite;
– 45% din punctele negre eliminate; cele cu risc major pentru siguranța oamenilor
– 18 parcări securizate implementate în lungul autostrăzilor nou construite;
– Aplicarea unui nou sistem de taxare, în special pentru traficul greu din România, conform principiului „poluatorul plătește”, inclusiv posibile stimulente pentru cei care dețin vehicule cu emisii zero/reduse;
– Strategia națională privind siguranța rutieră și pachetul legislativ aferent, precum și implementarea de măsuri pentru reducerea cu 45% a numărului de puncte negre; reducerea cu 20% numărului de victime rezultate din accidente în trafic
– Creșterea cu 100% a cotei vehiculelor electrice/hibride din totalul parcului auto până în 2026 (raportat la valorile din 2020);
– Înnoirea a 200.000 de mașini din parcul auto până în anul 2026 (raportat la valorile din 2020).
AUTOSTRĂZILE FINANȚATE PRIN PNRR
Prin PNRR, MTI propune spre finanțare următoarele obiective de investiții:
- A7 – Ploiești – Buzău – Focșani – Bacău – Pașcani
Ploiești – Buzău: 63 km (6 stații cu 28 puncte de încărcare);
Buzău – Focșani: 83 km (8 stații cu 40 puncte de încărcare);
Focșani – Bacău: 96 km (13 stații cu 66 puncte de încărcare);
Bacău – Pașcani: 82 km (9 stații cu 50 puncte de încărcare);
Total: 324 km (36 stații cu 184 puncte de încărcare)
- A8 – Tg. Mureș – Miercurea Nirajului și Leghin – Pașcani
Tg. Mureș – Miercurea Nirajului: 25 km;
Leghin – Pașcani: 34 km;
Total: 59 km (8 stații cu 40 puncte de încărcare)
- A1 – Margina – Holdea: 9 km (2 stații cu 10 puncte de reîncărcare)
- A3 – Nădășelu – Poarta Sălajului: 42 km (6 stații cu 30 puncte de încărcare).
PROIECTELE DE CALE FERATĂ FINANȚATE PRIN PNRR
Cale ferată, rezultatele urmărite:
– 311 km de cale ferată modernizată;
– 311 km de cale ferată cu sistem ERTMS 2;
– 110 km de cale ferată electrificată;
– 206 km de cale ferată cu sistem modern de centralizare.
În mod specific etapele tehnice de trecere de la refaceri la modernizări complete vor include:
a) etapa I – lucrări de tip renewal pe liniile directe, implementate într-o manieră accelerată, care vizează eliminarea tuturor restricțiilor de viteză prin înlocuirea cadrului piatră spartă (track beds) – traverse și prinderi (rail sleepers and rail fasteners) – șină (steel rail) și a aparatelor de cale (rail switches);
b) etapa a II-a – lucrări de modernizare complete, pe liniile directe și abătute, care prevăd reutilizarea în procente ridicate a elementelor schimbate în prima etapă, la care se adaugă și introducerea sistemului ERTMS.
Conceptul de ”modernizare” reprezintă lucrările complete ce includ înlocuire șină, traversă, substrat, electrificare, consolidare/construire poduri/podețe, ERTMS – totul la standardele TEN-T.
Conceptul de ”Reînnoire” înseamnă înlocuire șină, traversă, piatră spartă astfel aducându-se linia la viteza constructivă. Aceasta nu include ERTMS, poduri, electrificare.
Tipuri de proiecte propuse a fi finanțate prin PNRR sunt:
Modernizare cale ferată
- modernizare, electrificare, sistem ERTMS Arad – Timișoara – Caransebeș;
- modernizare, electrificare, sistem ERTMS Cluj – Episcopia Bihor;
Pentru proiectul Cluj-Napoca – Episcopia Bihor, căile ferate maghiare (MAV) au demarat implementarea proiectului de modernizare și electrificare a liniei care continuă proiectul românesc, în parametri similari cu standardul european (25 kV, 50Hz, 100km/h min viteză, sarcină pe osie 22.5t). Astfel linia Püspökladány – Biharkeresztes, împreună cu Cluj-Napoca – Episcopia Bihor vor face parte, atât dintr-o legătură feroviară între Budapesta, Cluj-Napoca și București, cât și dintr-un coridor feroviar de marfă propuse de CE pe harta TEN-T și agreat de România. Ambele secțiuni vor fi prevăzute cu ERTMS nivel 2.
Electrificare cale ferată
- Constanța – Mangalia – Non TEN-T – propunerea României de a intra pe TEN-T Comprehensive ca prelungire a coridorului TEN-T Core;
- Videle – Giurgiu – TEN-T Comprehensive – missing link de electrificare pentru coridor transfrontalier.
Reînnoire cale ferată
- București – Pitești – TEN-T Comprehensive;
- Reșița – Voiteni – legătura la coridor TEN-T Core.
MATERIAL RULANT
„Achiziția a 12 rame electrice alimentate cu hidrogen – Automotoare EMU și H-EMU (inclusiv stații de alimentare cu hidrogen pentru trenurile de tip H-EMU) cu capacitate între 150 și 500 locuri”, se arată în partea introductivă.
Ulterior, în capitolul dedicat Transporturilorse detaliază că în ce privește investițiile în material rulant creșterea capacității vizează:
● Reînnoirea vagoanelor cu capacități între 80 – 130 locuri (Intercity și Regio);
● Automotoare EMU și H-EMU (inclusiv stații de alimentare cu hidrogen pentru trenurile de tip H-EMU) cu capacitate între 150 și 500 locuri; Toate acestea vor fi prevăzute cu sistem ERTMS onboard;
● Modernizarea locomotivelor electrice, inclusiv dotarea cu sistem ERTMS capabile de a dezvolta viteza 160 km/oră și de a tracta trenuri de călători de până la 16 vagoane.
Rezultate așteptate:
● 12 trenuri de tip H-EMU (hidrogen) achiziționate și stații de alimentare cu hidrogen aferente acestora;
● 20 trenuri de tip EMU achiziționate;
● 30 de locomotive electrice modernizate;
● 100 de vagoane modernizate
METROU ÎN BUCUREȘTI ȘI CLUJ-NAPOCA PRIN PNRR
PNRR-ul presupune finanțarea realizării a 12.7 km de rețea nouă de metrou, 15 stații noi, precum și achiziția a 32 de trenuri noi de metrou.
Construirea de noi magistrale de metrou în regiunea București-Ilfov și Cluj.
Proiectul propus pentru prelungirea magistralei M4 dintre Străulești – Gara de Nord traversează orașul spre sud prin partea centrală având corespondență cu magistrala 1 și 3 în zonele centrale, respectiv cu magistrala 2 în zona Eroii Revoluției. Astfel din punct de vedere al traficului preconizat, magistrala va include stații ce permit trenuri cu 6 vagoane (120 m) la frecvențe ce vor varia între 3 și 8 min.
● Capacitate transport: 50000 călători/(h și sens);
● Viteză comercială: 36 km/h;
● Trenuri (material rulant): 15 bucăți;
–
Legat de proiectul M1 Cluj-Napoca, la nivel european sunt două elemente ce definesc necesitatea unui metrou:
● populația deservită (Cluj-Napoca are 400.000 locuitori);
● configurația longitudinală a orașului (pe o singură axă) definitorie pentru Cluj-Napoca pe axa est-vest ce include legătura cu cea mai mare comună din țară (Florești) ce este legată funcțional de Cluj-Napoca.
Astfel, având în vedere dezvoltarea preconizată la nivelul orașului Cluj-Napoca și structura geografică a acestuia, dezvoltarea unei magistrale de metrou este varianta optimă la nivel național în afara capitalei.
Din punct de vedere al capacității de transport metroul din Cluj-Napoca va include:
● 16 trenuri: Tren 2 rame x 2 vagoane (52 m, 380 pasageri);
● Capacitatea de transport la interval de 3 min/90 sec: 7.600/15.200/ oră și sens;
Având în vedere complexitatea tehnică a lucrărilor și termenele impuse de Regulamentul RRF, propunem spre finanțare o secvențiere funcțională a lucrărilor astfel:
● Faza 1: Lucrări de structură de rezistență – Stații, Interstații – tuneluri, galerii, alte construcții – cu finalizare Q3 2026 – indicatorul fiind 12.7 km de tuneluri metrou cu stațiile aferente
– M4 București: Gara de Nord – Filaret (6 stații) – 5,2 km;
– M1 Cluj-Napoca: Sf. Maria – Europa Unită (9 stații) – 7,5 km
● Faza 2: Lucrări de cale, finisaje, instalații, Achiziție material rulant și semnalizare – cu finalizare Q4 2028
– M4 București: Filaret – Progresu (7 stații, un depou) – 6,74 km;
– M1 Cluj-Napoca: Florești – Sf. Maria și Mărăști – Muncii (10 stații, un depou) – 12,6 km
INTERVIURILE HotNews.ro