INTERVIU „De ce nu au făcut nimic până astăzi?” Doi politologi vorbesc despre recentele descinderi ale procurorilor: „E un mesaj că activități care erau tolerate până acum nu vor mai fi acceptate”

„Există probabil și un fel de letargie instituțională”, așa explică politologul Vlad Adamescu motivul pentru care, până recent, în România nu am văzut să fie deschise anchete pentru negarea holocaustului sau chiar trădare de țară. Politologul Răzvan Petri spune că cel mai probabil autoritățile știau de mult timp despre rețelele pe care le anchetează abia azi, însă acestea au fost tolerate până acum „fie pentru că o parte din clasa politică se învârtea în aceste cercuri de rezerviști și foști membri ai comunității de informații, fie pentru că nu prezentau până acum un pericol mare pentru România”. 

• Politologii Vlad Adamescu și Răzvan Petri au 24 de ani și sunt fondatorii Politică la Minut, un proiect prin care le explică tinerilor, prin postări pe Instagram în special, cum „funcționează Uniunea Europeană și politica românească”, conform propriei descrieri.

Vlad Adamescu este licențiat în Științe Politice la King’s College London și are un master în Politici Publice Europene și Internaționale la London School of Economics (LSE).

Răzvan Petri este licențiat în Științe Politice la King’s College London, master în Politici Publice la University College London (UCL). 

„Pare că autoritățile vor să arate că fac ceva pentru a proteja democrația”

–Cum vedeți recentele percheziții din dosarele precum cele în care este anchetat Horațiu Potra sau diferiți apropiați ai lui Călin Georgescu sau de exemplu cel despre care am aflat chiar astăzi, în care un fost general în vârstă de 101 ani este acuzat de trădare de țară. Asistăm la o ofensivă de imagine a procurorilor? 
Răzvan Petri: Până la prezentarea mai multor dovezi, pare că asistăm la o ofensivă de PR pentru a putea justifica mai multe lucruri: anularea alegerilor și excluderea lui Călin Georgescu din cursa electorală. Mai mult, pare că autoritățile vor să arate că fac ceva pentru a proteja democrația. Desigur, activitatea acestor persoane, cât și a altor grupuri legionare și fasciste era publică, cunoscută și documentată de ceva vreme. De ce nu au făcut nimic până astăzi? Problema este, însă, că dacă într-adevăr lucrurile sunt atât de grave, demersul procurorilor va părea oricum tardiv sau că vine dintr-un efort pompieristic de a spăla imaginea statului român care nu a fost conștient de această operațiune. Mai mult, faptul că procurorii aleg să scoată în linia întâi un personaj de 101 ani tinde să diminueze impactul dezvăluirilor. 

Statul român trebuie să comunice eficient, transparent și mult în această perioadă. Încă ne lipsește logica cauzală care să lege indiciile pe care le avem între ele. Nu putem să continuăm să aflăm lucruri „pe surse” sau de la procurori prin comunicate seci. Este nevoie de asumare din partea unor personaje politice alese prin vot, care au legitimitate, care să explice ce se întâmplă și dacă aceste persoane sunt responsabile și de performanța lui Călin Georgescu. În lipsa informațiilor, argumentelor și asumării din partea unor personaje alese prin vot, se nasc conspirații și se pierde puțina încredere pe care oamenii o aveau în instituții. 

Vlad Adamescu: Nu știu cât e o ofensivă de imagine a procurorilor, cât un mesaj pentru alte elemente din statul român care aveau diverse legături cel puțin ideologice cu cei 6 inculpați. S-ar putea ca aceste anchete să servească drept mesaj către elementele pro-ruse, anti-NATO, eurosceptice din statul român (în special din armată și din serviciile de informații), în ideea că activități care erau tolerate sau ignorate până acum, nu vor mai fi. 

„Cel mai probabil rețelele care sunt dezvăluite și destructurate zilele acestea existau de mulți ani”

–Care credeți că este motivul pentru care astfel de dosare nu au apărut atâția ani? 
Răzvan Petri: Cel mai probabil rețelele care sunt dezvăluite și destructurate zilele acestea existau de mulți ani și erau „tolerate” de către autorități – fie pentru că o parte din clasa politică se învârtea în aceste cercuri de rezerviști și foști membri ai comunității de informații, fie că nu prezentau până acum un pericol mare pentru România. Până recent, UE și aliații, inclusiv SUA, cheltuiau capital politic semnificativ pentru a ține România pe calea europeană. Am fost sub lupa MCV, a Comisiei și a instituțiilor internaționale. Odată cu schimbarea priorităților aliaților și UE în ultimii trei sau patru ani, am rămas singuri, iar aceste rețele au putut să fie activate de către actori interni interesați de a ajunge la putere cu sau fără sprijinul Federației Ruse. 

Vlad Adamescu: Există probabil și un fel de letargie instituțională (de ce să acționezi când la fel de bine să nu faci nimic?). Am văzut asta și în cazul manifestărilor legionare anuale, de la Tâncăbești, care au ajuns mult mai în atenția publică (și implicit, a autorităților statului) în perioada aceasta, din cauza contextului politic și a existenței unui candidat la prezidențiale apologet al mișcării legionare și care copiază din discursurile lui Ion Antonescu. Este foarte bine că începe să se aplice legea (217/2015, bazată pe OUG nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război), dar regretabil că acest lucru pare să depindă de contextul politic.  

Chiar dacă Theodoru are 101 ani, nu înseamnă că nu putea servi drept lider ceremonial al mișcării

–Ce ajung oamenii să înțeleagă, publicul, când văd că unul dintre liderii acestei grupări este un general de 101 ani?
Răzvan Petri: Intuiția și logica ne spun că destructurarea acestui grup este mai degrabă un semnal pentru restul simpatizanților fasciști și pro-ruși, simpatizanți cu resurse, legături și chiar prezență în interiorul structurilor statului român, că nu vor mai fi tolerați și că statul român este capabil să îi prindă dacă încearcă să destabilizeze democrația. 

Este greu de crezut că aceste șapte personaje cu notorietate scăzută, activitate foarte publică și despre care nu avem încă toate dovezile că ar fi avut capacitatea, sau că ar fi putut să o obțină între timp, să răstoarne ordinea constituțională. Să nu uităm că Evgheni Ignatiev, atașatul militar declarat persona non grata, era cunoscut serviciilor românești și nu fusese expulzat pentru că avea o eficiență scăzută în colectarea de informații din cauza notorietății sale. 

Vlad Adamescu: Generalul Theodoru este unul dintre cei mai virulenți antisemiți din România, un producător de teorii ale conspirației încă din anii ‘90. Chiar dacă are 101 ani, nu înseamnă că nu putea servi drept lider ceremonial al mișcării, sau ca ceilalți membri ai săi să-l folosească pentru legitimitate. Mai grav mi se pare că, în ciuda pozițiilor profund antisemite și negaționiste exprimate de Radu Theodoru, acesta era invitat (grație vârstei) la majoritatea ceremoniilor Armatei și primea felicitări anuale de la ministrul Apărării Naționale. Vedem în funcțiune reflexul „colaboraționist” al statului român, care nu a fost interesat niciodată până azi să se distanțeze oficial de rezerviști cu păreri mizerabile, care bântuie prin cadrele în rezervă MApN și servicii. Mulți dintre acești rezerviști, mai „moderați” decât Theodoru chiar au intrat în politică, populând partide naționaliste precum AUR, POT și SOS.