Dacă miniștrii îl ascultă pe Cîțu și desființează posturile de directori, să nu o facă precum el. Patru exemple concrete de cum a eșuat restructurarea la Finanțe
Reorganizarea Ministerului Finanțelor de anul trecut are multe indicii de nelegalitate. Nu o spunem noi, ci Curtea de Apel. Patru persoane care au dat în judecată instituția au câștigat procesele, iar altele sunt în desfășurare. De precizat, totuși, că nu au fost dați oameni afară, așa cum de multe ori s-a înțeles în spațiul public. Ei au rămas angajați.
Premierul Florin Cîțu a spus, marți, la Radio Guerrilla, că le-a cerut miniștrilor să facă reforme în propria ogradă, lăudându-se cu ce a făcut anul trecut:
„Anul trecut am reușit în Ministerul de Finanțe să fac reorganizare, să reduc numărul de directori generali și asta a adus economii la buget și Ministerul a mers foarte bine și a colectat mai mult decât înainte. Deocamdata îi încurajez, după aceea o să le solicit miniștrilor sa faca aceasta reorganizare a ministerelor, pentru ca altfel nu se pot reduce cheltuielile”.
Ce s-a întâmplat după adoptarea Hotărârii de reorganizare: 4 procese pierdute de Ministerul Finanțelor
1. Primul care a ieșit în evidență a fost Ciprian Badea, fost șef al Direcției Juridice. Pe scurt, el a câștigat inițial suspendarea, la Înalta Curte a câștigat și recursul făcut de Finanțe, iar apoi a câștigat pe fond.
Despre indiciile de nelegalitate aflăm chiar din motivarea deciziei Curții de Apel în cazul lui Ciprian Badea (vedeți în ultima pare a articolului).
De precizat că Directia Juridica nu a fost desființată și el nu a fost suspendat. Ciprian Badea s-a suspendat singur.
2. Apoi a fost Valentin Mavrodin, fost director general al Direcției generale de trezorerie care, la fel, a câștigat. Ulterior, el a decis să-și dea demisia din cadrul Ministerului Finanțelor și a plecat în zona privată. Cu alte cuvinte, la Înalta Curte nu s-a mai judecat.
3. Alina Petre, director gradul II la Direcţia pentru administrarea participaţiilor statului din cadrul Direcţiei generale management al domeniilor reglementate specific din minister. Ea a pierdut inițial, iar ministerul Finanțelor a decis la acea vreme să se laude cu reușita, dar ulterior instituția pierdut pe fond.
În cadrul procesului au fost trei pârâți: Guvernul, Ministerul Finanțelor și Horațiu Gorun – care era secretar general adjunct la Ministerul Finanțelor (acum e secretar general la Guvern). Alina Petre a cerut daune morale de câte 1 leu la fiecare, o sumă simbolică. De asemenea, Guvernul, Ministerul Finanțelor și Horațiu Gorun trebuie să mai plătească 7.050 lei cheltuieli de judecată.
4. Cel mai recent este cazul lui Mihai Diaconu, fost secretar general, ulterior director general adjunct la Direcția Generală de Legislație și Reglementare în domeniul Activelor Statului (DGLRDAS). El a câștigat pe fond (decizia nu e definitivă). De precizat că se transferase din Minister. După ce a câștigat, a decis să revină. Ministerul oricum nu avea încotro decât să accepte.
Guvernul şi Ministerul Finanţelor au fost obligați la plata drepturilor salariale pe care le-ar fi obţinut pentru exercitarea funcţiei de director general adjunct al DGLRDAS de la data dispariţiei efective a funcţiei din statul de plată şi până la reintegrarea acestuia în funcţie, precum şi la plata dobânzii legale aferente.
De asemenea, Curtea de Apel a obligat Guvernul și Ministerul, în solidar, la plata sumei de 5.450 lei către reclamant, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Indicii de nelegalitate ale Reorganizării Ministerului Finanțelor sesizate de Curtea de Apel
Dacă ne uităm pe două dintre motivările Curții de Apel, ale lui Ciprian Badea și Valentin Mavrodin, vedem:
• Contradicție între două documente: Nota de fundamentare privind reorganizarea Ministerului Finanțelor spune că Directia juridica funcționa greoi, dar un raport din decembrie 2019 arată opusul.
• Un indiciu de nelegalitate este nerespectarea termenului de 30 de zile pentru a sta în dezbatere publică actul normativ.
• Curtea de apel a constatat că lipseşte avizul Consiliului Legislativ pentru forma în care acest act normativ a fost adoptat.
“Curtea observă că, deşi în cadrul documentaţiei depusă la dosar de pârât (Guvern), se regăseşte un aviz al Consiliului Legislativ din data de 11.05.2020, din conţinutul acestuia rezultă că ceea ce s-a supus avizării este un proiect care la art. I are 7 puncte iar nu 3 puncte aşa cum are Hotărârea Guvernului nr.380/2020, aspect care, aparent, susţine afirmaţia reclamantului (Ciprian Badea), în sensul este acordat pentru un alt proiect de reorganizare adoptat de Guvern la data de 07.05.2020 şi, ulterior, abandonat şi retras de la publicare”, se arată în document.
• Un indiciu de nelegalitate al procedurii de adoptare a Hotărârii Guvernului nr.380/2020(Reorganizarea MFP) constă în nerespectarea dispoziţiilor art. 487-489 din Codul administrativ, potrivit cărora, „Comisiile paritare sunt consultate în următoarele situaţii: la stabilirea măsurilor de îmbunătăţire a activităţii autorităţilor şi instituţiilor publice pentru care sunt constituite.”
“Astfel, deşi la nivel declarativ scopul reglementării este acela de a îmbunătăţi activitatea Ministerului Finanţelor Publice, implicit a activităţii structurii juridice, Curtea constată că nu a fost consultată şi nici măcar informată Comisia paritară constituită la nivelul autorităţii publice cu privire la demersul iniţiatorului”, se arată în document.
În apărare, Ministerul Finanțelor a arătat că avizele comisiilor paritare sunt consultative, neavând prin urmare valenţa influenţării/afectării legalităţii actului administrativ în discuţie.
“Curtea nu poate primi această susţinere, având în vedere că lipsa obligativităţii derivând din natura juridică de aviz consultativ priveşte exclusiv conţinutul avizului, obligativitatea solicitării acestuia existând în toate cazurile iar lipsa solicitării atrăgând consecinţe care ţin de valabilitatea actului administrativ”, menționează sursa citată.
• Curtea de Apel mai spune că o aparenţă de nelegalitate rezultă şi din nerespectarea procedurilor interne de elaborare a proiectului hotărârii de Guvern, având în vedere că nicio structură din cadrul Ministerului Finanţelor Publice – cu precădere structura juridică şi structura de resurse umane – nu a fost implicată în nici un mod în activitatea de redactare şi avizare a proiectului de act normativ.
• nu a fost consultată comisia paritară constituită la nivelul Ministerului Finanțelor Publice, încălcându-se art. 487-489 din Codul administrativ.
• Nu s-a respectat termenul pentru dezbatere publică, iar reorganizarea trebuia făcută după minim 6 luni de la cea mai recentă. Urgența adoptării reorganizării nu a fost motivată.
• Conform motivării, chiar Ministerul Justiției, în procedura de avizare, a atras atenția inițiatorului cu privire la faptul că adoptarea hotărârii de Guvern înainte de 8 iulie 2020 încalcă prevederile art. 518 alin. (6) din Codul administrativ.
• Lipsa avizului Consiliului Legislativ și al Consiliului Economic și Social.
• Curtea observă că pentru forma aprobată în ședința din 7 mai 2020 s-a emis un astfel de aviz, dar ulterior adoptării acesteia, în ședința de Guvern, în ceea ce privește proiectul adoptat în ședința din 14 mai 2020, devenit HG nr. 380/2020, nu a existat avizul Consiliului Legislativ.
• Avizul Consiliului Economic și Social este necesar deoarece actul administrativ atacat afectează personalul din cadrul Ministerului Finanțelor Publice.
Miniștrii ar trebui să fie atenți dacă vor să facă reorganizarea instituțiilor. Să nu meargă pe modelul lui Florin Cîțu pentru că vor pierde. Nu vor reuși să realizeze ce-și propun, dacă decid asta. Trebuie lucrat „ca la carte”, cu respectarea termenelor și procedurilor.
Pentru mai multe detalii despre aceste procese citește:
INTERVIURILE HotNews.ro