Sari direct la conținut

„Tu mă cerți sau îmi explici?” – lecția de parenting pe care am învățat-o de la copilul meu

HotNews.ro
Uneori, o privire întreabă mai mult decât o mie de cuvinte: Tu mă cerți sau îmi explici? FOTO: Shutterstock Când fetița mea era mică, obișnuia să mă oprească dintr-un torent de nervi cu o întreba. FOTO: Shutterstock
Uneori, o privire întreabă mai mult decât o mie de cuvinte: Tu mă cerți sau îmi explici? FOTO: Shutterstock Când fetița mea era mică, obișnuia să mă oprească dintr-un torent de nervi cu o întreba. FOTO: Shutterstock

Când fetița mea era mică, obișnuia să mă oprească dintr-un torent de nervi cu o întrebare care m-a învățat mai mult decât toate cărțile de parenting la un loc. Când am auzit-o prima dată, copilul avea 4 ani, ochi mari și curioși, și o voce cu care m-a învățat, fără să-și dea seama, cum ar trebui să arate autoritatea adevărată.

Nu-mi plăcea că țipam. Îmi amintesc că pur și simplu uram vocea mea atunci când ridicam tonul. Dar o făceam. Când mi se termina răbdarea, când se aduna oboseala, când, pur și simplu, nu știam să fac altceva mai bun. Poate copilul făcuse ceva greșit – vărsase laptele, uitase să-și pună gecuța, desenase pe perete cu carioca ori pusese piedică unui coleg de clasă. În astfel de situații explodam. Fără să vreau, dar explodam. Îmi amintesc perfect cum se oprea și mă întreba, cu seriozitate de om mare în corp de copil: „Tu mă cerți sau îmi explici?” Nu era o replică obraznică. Era o încercare de autoapărare.

Citește continuarea articolului AICI

INTERVIURILE HotNews.ro