Trei scenarii pe termen scurt ale mediului de afaceri. De ce nu vor scădea prețurile la imobiliare și la cât ar putea ajunge euro

În anumite cercuri ale mediului de afaceri se lucrează cu diverse ipoteze și se fac diferite calcule. Astfel, economiștii analizează date din România și din străinătate, se uită și la cele legate de Covid pentru a vedea ce este de făcut în continuare. Cu alte cuvinte, creionează niște așteptări. Asta nu înseamnă că au dreptate, sunt doar niște ipoteze (amintim în acest sens cartea Radical Uncertainty: Decision-making for an unknowable future – de John Kay și Mervyn King).

1. În lunile următoare probabil numărul de cazuri de Covid va scădea, în opinia lor. S-ar putea ca Guvernele din regiune, precum și al României, să spună că e datorită vaccinării, dar nu va fi așa. Ar fi, de fapt, efectul verii. Analizând câteva țări, printre care și Australia, au observat că există o corelație între condițiile meteo și numărul de cazuri de Covid.

În general, Guvernele din regiune măsoară prost numărul de cazuri, acesta fiind unul dintre motivele pentru care au fost nepregătite când a venit valul 3. Analizând diferite seturi de date, ei cred că în România ar fi de 5 – 10 ori mai multe cazuri decât raportează Guvernul. Important ar fi să se facă o testare mai bună pentru a vedea situația reală.

2. Se așteaptă ca în toamnă să intrăm într-un val 4, iar acum e o temere cu privire la introducerea de atunci a unor noi restricții. Economia va fi foarte afectată, dacă se întâmplă asta.

E foarte important să se vaccineze bătrânii. Dacă nu va exista presiune pe ATI, altfel trecem printr-o perioadă de creștere a numărului de cazuri. Așa nu vor mai fi puse restricții puternice.

Ei sunt de părere că ne vaccinăm pentru a evita spitalizări și morți, iar vaccinarea ar fi trebuit să se ducă cu preponderență la categoriile vulnerabile. Acei economiști nu știu în ce măsură dorește populația să se vaccineze, acest lucru fiind foarte important, mai ales că sosesc multe vaccinuri.

3. Specialiștii speră ca Guvernul, peste vară, să pună la punct un sistem de testare gratuită, pentru că nu e normal să se facă bani din testare. De asemenea, să fie pus la punct sistemul de carantinare și urmărire.

De ce nu vor scădea prețurile la imobiliare

Aici este vorba despre programul Noua casă.

Niciodată prețurile imobiliare nu au scăzut atunci când statul oferă garanții mult peste prețul mediu, așa cum se întâmplă în România. Creditele ipotecare au scăzut puternic la începutul pandemiei.

În acest moment ele cresc peste 10%, față de anul precedent. Imobiliarele vor crește, probabil că prețurile vor crește și ele. Foarte mult timp prețurile au fost aliniate la nivelul de garanții din Prima casă. Acum nivelul fiind mai mare, va fi un salt pe care prețurile în România nu l-au văzut.

Cursul de schimb: 10 bani pe an

Cursul de schimb euro/leu este cel mai predictibil din regiune, o vede toată lumea. În fiecare an cursul se mută mai sus cu 10 bani. Anul ăsta intervalul de variație este 4,9 – 5 lei, iar la anul va fi 5 – 5,10 lei.

Această creștere de 10 bani în fiecare an, dacă sunt analizați ultimii 6, că ea s-a întâmplat în ianuarie, că a fost în decembrie când a fost OUG 114/2018 – atunci a fost în jurul sfârșitului de an. Anul ăsta a fost în martie.

Chiar dacă leul pierde 10 bani, nu este suficient ca să compenseze pierderea de productivitate în comparație cu țările din jur. Asta vine din calitatea investițiilor, că au crescut mai repede salariile minime decât în celelalte țări.

Șomajul tehnic: În România, maximul șomajului tehnic a fost 25% din angajații oficiali din țară. Acei oameni au început să fie reangajați. În afara industriei, cam jumătate din oameni au fost reangajați. Specialiștii spun că jumătate au fost dați afară.

De ce granturile sunt foarte importante: Firmele mici nu mai pot să ia credite, iar granturile sunt foarte importante. Trebuie să se facă ceva să meargă bine Măsura 3. Practic e o mare problemă de lichiditate în sistem pentru că nu am trecut de momentul în care plățile către furnizori sunt întârziate. Semănăm cu turcii în privința asta. Economiștii chiar spun că „suntem mai degrabă o economie asiatică” dacă ne uităm la cât de mult durează să se plătească furnizorii, decât o economie europeană. Problema asta va putea fi rezolvată mai degrabă prin granturi, decât prin credite.