Fenomenul care provoacă creșterea bruscă, pe termen scurt, a prețurilor alimentelor, explicat de un nou studiu

Valurile de căldură și alte episoade de vreme extremă au generat creșteri substanțiale ale prețurilor la mâncare, de la uleiul de măsline din Europa până la ceapa din India sau orezul din Japonia, arată o cercetare citată de Financial Times.

Episoadele de vreme extremă determinate de schimbările climatice provoacă creșteri pe termen scurt ale prețurilor alimentelor la nivel global, arată un nou studiu.

Analiza, realizată de Barcelona Supercomputing Center, leagă în mod direct zeci de fenomene climatice extreme de creșteri bruște ale prețurilor alimentelor, evidențiind vulnerabilitatea crescândă a sistemelor alimentare la șocurile de mediu.

Studii anterioare au examinat modul în care temperaturile ridicate, care provoacă scăderea producției agricole și criza de aprovizionare, determină inflația generală a prețurilor alimentelor pe termen lung.

Noua cercetare arată că anumite produse alimentare înregistrează, de asemenea, creșteri de prețuri mult mai accentuate pe termen scurt, care alimentează la rândul lor inflația.

Creșteri substanțiale de prețuri

Prețul uleiului de măsline, spre exemplu, a crescut în Europa cu 50% anul trecut, după perioadele de secetă prelungită din sudul Spaniei în 2022 și 2023.

În India, valul de căldură din luna mai a anului trecut a determinat creșterea prețului cepei cu 89%, în timp ce în Coreea prețul varzei a crescut cu 70% după căldura record din vară.

În Japonia, prețul orezului a crescut cu 48% în septembrie, după valul de căldură din august din întreaga regiune, iar în China prețurile legumelor au crescut cu 30%.

În California, prețul legumelor din Arizona a crescut cu 80% în noiembrie 2022, după perioadele de secetă.

„Fără precedent”

Multe dintre fenomenele meteorologice care au stat la baza acestor creșteri de prețuri „au fost complet fără precedent din perspectivă istorică”, a declarat autorul principal al studiului, Maximilian Kotz, de la Barcelona Supercomputing Center.

Temperaturile au fost „cu mult peste intervalul pe care l-am fi așteptat într-un climat stabil, care nu ar fi fost influențat de emisiile produse de oameni”, a spus el.

Studiul a constatat că creșterile prețurilor alimentelor au urmat adesea fenomenele meteorologice extreme la doar câteva luni distanță — un model despre care cercetătorii au avertizat că va deveni probabil mai frecvent pe măsură ce schimbările climatice se intensifică.

„Știm că (fenomenele meteorologice extreme) devin deja mai intense și mai frecvente decât erau acum 30-40 de ani și ne așteptăm ca acest lucru să continue atâta timp cât emisiile de gaze cu efect de seră vor continua să crească”, a spus Kotz.

Dacă sistemul alimentar „continuă să reacționeze în același mod precum cel observat recent, atunci ne așteptăm ca același lucru să se întâmple (și în ceea ce privește prețurile alimentelor), și probabil într-un mod mai extrem și mai imprevizibil”, a spus acesta.

Cercetarea a concluzionat că creșterile prețurilor alimentelor s-au propagat din anumite regiuni ale globului prin intermediul comerțului. De exemplu, costul ciocolatei a crescut în Marea Britanie, după ce prețurile la cacao s-au triplat în urma secetei și căldurii extreme din Ghana și Coasta de Fildeș.

Speculațiile pieței și „politicile greșite” au agravat adesea impactul creșterilor prețurilor alimentelor legate de schimbările climatice, a afirmat Raj Patel de la Universitatea din Texas, care nu a participat la elaborarea raportului.

Când vremea caniculară din Rusia a alimentat incendiile care au determinat creșterea prețurilor la grâu în 2010, Moscova a impus un embargo asupra exporturilor, care „a catapultat prețul global al grâului la cote foarte mari”, a remarcat Patel.

Acest lucru a contribuit la revoltele provocate de prețul pâinii chiar și în țări îndepărtate, precum Mozambic. „Inflația prețurilor alimentelor are o semnificație politică. Este întotdeauna politică”, a spus el.

Efectele creșterii prețurilor la alimente

Țări precum Marea Britanie, care depind în mare măsură de importuri, au fost deosebit de vulnerabile la șocurile climatice din străinătate, a afirmat coautoarea raportului, Anna Taylor, directoare executivă a Food Foundation, cu sediul în Marea Britanie.

Cercetarea a ridicat, de asemenea, întrebări pentru băncile centrale, întrucât creșterea prețurilor alimentelor amenință eforturile privind controlul inflației, în special în economiile emergente, unde alimentele reprezintă o pondere mai mare din prețurile de consum.

Săptămâna trecută, Marea Britanie a anunțat o creștere neașteptată a ratei inflației pentru luna iunie, până la un nivel maxim de 3,6% în ultimele 18 luni, determinată parțial de creșterea prețurilor alimentelor.

Studiul a observat, de asemenea, că, atunci când costurile cresc, oamenii din gospodăriile mai sărace tind să mănânce mai puțin și adesea alimente mai puțin nutritive. Consumul de fructe și legume, în special, a fost „foarte vulnerabil la creșterea prețurilor alimentelor”, a declarat Taylor.