INS confirmă creșterea de doar 0.3% din prima jumătate a anului și explică și care au fost motoarele creșterii

Produsul Intern Brut estimat pentru primul semestru din 2025 a fost de 826.338 milioane lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,3% faţă de semestrul I 2024, a confrmat vineri Statistica. INS a publicat și explicațiile acestei creșteri.

Reamintim că statisticienii măsoară evoluția PIB atât pe categorii de resurse, cât și de utilizări pentru a obține o imagine completă a economiei: pe de o parte, modul cum se creează producția, iar pe de altă parte felul în care această producție e consumată sau investită în economie.

Măsurarea pe categorii de resurse arată structura și sursele creșterii economice: care sectoare (agricultură, industrie, servicii etc.) generează PIB-ul și cu ce pondere.

Măsurarea pe categorii de utilizări evidențiază felul în care PIB-ul se consumă: ce proporție merge spre consumul final (al populației, al guvernului), spre investiții (formare brută de capital), spre exportul net etc.

Cu o inflație de aproape 8% (în continuă creștere din cauza pachetelor de reforme fiscale), cu o datorie publică de 999 miliarde de lei (echivalentul a 55,8% din Produsul Intern Brut), această creștere confirmată de Institutul Național de Statistică poate fi resimțită ca o recesiune în fapt.

Tehnic, recesiunea e definită ca scăderea PIB timp de două trimestre consecutive.

Combinația dintre creștere economică slabă și inflație ridicată este periculoasă, deoarece apare riscul de „stagflație”: creșteri de prețuri fără dezvoltare economică suficientă. Stagflația reduce veniturile reale, crește sărăcia și poate duce la creșterea șomajului.

Creșterea calculată de INS nu este o surpriză, atât Guvernatorul BNR cât și macroeconomiștii estimau că vom avea o creștere firavă, dacă nu chiar o recesiune în perioada următoare.

La creşterea PIB, în semestrul I 2025 faţă de semestrul I 2024, contribuții pozitive au avut următoarele activități economice:

• Construcţiile (+0,3%), cu o pondere de 5,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu +5,6%;
• Informațiile și comunicațiile (+0,1%) cu o pondere de 7,4% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu +1,1%.

O contribuţie negativă la creșterea PIB au înregistrat-o următoarele ramuri:

• Industria (-0,3%), cu o pondere de 16,1% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate a scăzut cu -1,5%;
• Comerţul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transportul şi depozitarea; hotelurile şi restaurantele (-0,1%), cu o pondere de 22,7% la formarea PIB şi al căror volum de activitate a scăzut cu -0,2%;
• Activitățile profesionale, științifice și tehnice; activitățile de servicii administrative și activitățile de servicii suport (-0,2%), cu o pondere de 7,8% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a redus cu -2,9%.

Următoarele sectoare nu au contribuit la creșterea PIB:

• Agricultura, silvicultura şi pescuitul cu o pondere de 1,9% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu +1,7%;
• Intermederile financiare și asigurările cu o pondere de 3,1% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a diminuat cu -0,4%;
• Tranzacțiile imobiliare cu o pondere de 7,4% la formarea PIB şi al căror volum de activitate a stagnat;
• Administrația publică și apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învățământul; sănătatea și asistența socială cu o pondere de 14,0% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu +0,1%;
• Activitățile de spectacole, culturale și recreative; reparațiile de produse de uz casnic și alte servicii cu o pondere de 3,8% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a redus cu -0,2%.

Impozitele nete pe produs, cu o pondere de 10,6% la formarea PIB, au contribuit cu +0,5% la creşterea PIB, volumul lor majorându-se cu +5,0%.

Unde s-a consumat producția economică din primul semestru

Din punctul de vedere al utilizării PIB, evoluția s-a datorat, în principal:

• Cheltuielii pentru consumul final al populaţiei, al cărui volum s-a majorat cu +1,4%, contribuind cu +0,9% la creşterea PIB;
• Cheltuielii pentru consumul final al administraţiilor publice, al cărui volum s-a redus cu   -3,2%, contribuind cu -0,3% la modificarea PIB;
• Consumului final colectiv efectiv al administraţiilor publice, al cărui volum s-a diminuat cu -1,6%, contribuind cu -0,2% la modificarea PIB;
• Formării brute de capital fix, al cărui volum s-a majorat cu +2,0%, contribuind cu +0,5% la creşterea  PIB.

Exportul net a avut o contribuţie negativă la creșterea PIB (-1,4%), consecinţă a creşterii volumului importurilor de bunuri şi servicii, cu +5,6% corelat cu o creștere mai lentă a volumului exporturilor de bunuri şi servicii (+2,8%).