Guvernul francez, la un pas de demitere, pe fondul furiei față de bugetul de austeritate / Alegerea imposibilă a lui Macron, într-un moment de paralizie

După demiterea premierului François Bayrou, președintele Macron va fi nevoit să caute un nou șef al guvernului – al cincilea în ultimii doi ani. Pe fondul fragmentării parlamentului, opțiunile sale sunt tot mai restrânse, scriu Reuters și Financial Times.

Prim-ministrul francez François Bayrou este la un pas de demitere.

Un vot de încredere în guvernul său este programnat pentru luni după-amiază în Parlament, iar toți liderii opoziției, de la stânga la stânga radicală și extrema dreaptă, au semnalat că vor alege să răstoarne guvernul.

La cârma unui guvern minoritar fragil, Bayrou a solicitat în mod neașteptat votul înainte de a prezenta parlamentului propunerea oficială de buget pentru 2026, stârnind nemulțumire în rândul politicienilor din opoziție, care au jurat apoi să îl demită.

„Guvernul va cădea”, a asigurat Jean-Luc Melenchon, figura de frunte a partidului de extremă stânga Franța Nesupusă (LFI) – o declarație repetată și de ceilalți lideri ai opoziției.

Împotriva austerității cerute de Bayrou

Veteranul centrist, un vechi aliat al lui Macron, a justificat decizia de a cere votul spunând că acesta este necesar pentru a obține un consens politic cu privire la bugetul de austeritate propus pentru reducerea deficitului bugetar mare al țării.

El a afirmat că negocierile privind elementele specifice ale pachetului său fiscal de 44 de miliarde de euro ar trebui să înceapă cu adevărat numai după votul de încredere, o abordare pe care opoziția a considerat-o imposibil de pus în practică.

Mulți parlamentari de stânga și de extremă dreapta au criticat ideile lui Bayrou, în special planul său de a elimina două zile libere și de a majora impozitul pentru unii pensionari. El a propus, de asemenea, înghețarea generală a cheltuielilor guvernamentale, cu excepția apărării.

Tot mai puține opțiuni

Dacă Bayrou va fi demis, Macron va trebui să caute un nou prim-ministru, al cincilea în doi ani, un nivel fără precedent de schimbare la vârf de la crearea celei de-a Cincea Republici în 1958.

Președintele are tot mai puține opțiuni pentru a găsi o cale de ieșire din criză.

Prima opțiune este aceea de a desemna un nou lider al guvernului francez, care să poată supraviețui atacurilor opoziției suficient de mult timp pentru a adopta un plan bugetar până la termenul limită de la sfârșitul anului.

O altă opțiune ar fi să convoace din nou alegeri parlamentare anticipate – un pariu riscant, având în vedere propria sa lipsă de popularitate și puterea electorală a extremei drepte conduse de Marine Le Pen.

Parlamentul este divizat, fără majoritate, de când Macron a convocat și a pierdut alegerile legislative anticipate din iunie 2024.

Grupul său centrist a fost diminuat, Adunarea Națională (RN) a lui Le Pen a câștigat mai multe mandate, iar o alianță de stânga a obținut cele mai multe locuri în parlament.

Deplasare spre stânga?

Președintele va încerca să găsească un prim-ministru care să poată încheia cel puțin un pact de neagresiune cu socialiștii și ar putea încerca din nou cu cineva din gruparea sa de centru sau din partidul de dreapta Les Républicains (LR), care fac parte din actualul guvern.

Nu este ceea ce își dorește stânga, care revendică postul de șef al guvernului.

Președintele „nu poate merge împotriva rezultatelor sondajelor pentru a treia oară”, a declarat sâmbătă Marine Tondelier, șefa partidului mai mic al Verzilor, pentru postul de televiziune BFM.

Liderul socialist Olivier Faure s-a propus pentru funcția de premier, dar a promis că va alege doar miniștri de stânga și că va inversa multe dintre politicile lui Macron – condiții care fac improbabilă alegerea lui de către Macron.

Iar conservatorii au semnalat că nu ar fi dispuși să susțină un astfel de guvern.

Laurent Wauquiez, liderul parlamentar al partidului conservator Les Republicains (LR), a semnalat ce-i drept că nu va solicita demiterea unui prim-ministru socialist.

Cu toate acestea, șeful partidului și ministrul de interne Bruno Retailleau nu a fost de acord.

„Nu vom accepta în niciun caz un prim-ministru socialist”, a declarat Retailleau într-un discurs susținut duminică.

„Practic, pierzi Républicains (LR) dacă îi iei pe socialiști la bord”, a spus și Franck Louvrier, membru LR și primar al orașului La Baule.

Criză și paralizie

Prăbușirea guvernului pare să adâncească paralizia Franței într-un moment critic pentru Europa, care caută unitate în fața războiului Rusiei împotriva Ucrainei, a unei Chine din ce în ce mai dominante și a tensiunilor comerciale cu Statele Unite.

Agitația amenință, de asemenea, capacitatea Franței de a-și controla datoria, existând riscul unei noi scăderi a ratingului de credit.

Franța se confruntă cu o presiune acută pentru a-și repara finanțele, deficitul de anul trecut fiind aproape dublu față de limita de 3% din PIB impusă de UE, iar datoria publică fiind de 113,9% din PIB.

„Această criză a fost provocată și alimentată de președintele Emmanuel Macron și de toți cei care l-au servit”, a declarat duminică Marine Le Pen, șefa grupului de parlamentari ai RN. „Astăzi, din cauza lor, Franța este bolnavul Europei”, a spus ea.