Astăzi vezi bine, dar ochii pot avea deja modificări care amenință vederea. Ce pot depista noile tehnologii

„Faptul că o persoană vede bine astăzi nu exclude o afecțiune oculară la început“, subliniază dr. Cătălina Păcurar, medic primar oftalmolog în cadrul Centrului de Diagnostic și Chirurgie Oftalmologică Opticristal Brașov, parte din grupul MedLife. Tehnologiile moderne pot depista din timp modificări ale ochilor care nu provoacă simptome evidente, dar care, în lipsa tratamentului, pot duce chiar la pierderea vederii. Pentru a beneficia de aceste investigații, primul pas este însă un control oftalmologic efectuat corect, chiar și atunci când vederea nu pare să ne creeze probleme.

Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină de anul acesta a pus în lumină optogenetica, o tehnică de cercetare care permite controlul activității anumitor celule cu ajutorul luminii, deschizând noi perspective pentru studierea creierului și recuperarea vederii. Metoda este deja testată pentru restabilirea parțială a vederii în cazul retinitei pigmentare, „o boală în care pacienții își pierd fotoreceptorii – conurile și bastonașele –, dar păstrează alte celule sănătoase în retină“, după cum a explicat Per Svenningsson, neurolog și președintele Comitetului Nobel în cadrul conferinței de presă pentru anunțarea laureaților din 2026. Aceste terapii se află încă în studii clinice și urmăresc recuperarea unor funcții vizuale limitate, nu restabilirea unei vederi normale.

„Evoluția tehnologiei în oftalmologie este remarcabilă“, spune dr. Cătălina Păcurar. De la investigațiile care pot identifica boli înainte de apariția simptomelor până la inteligența artificială, testarea genetică și tratamentele care încearcă să redea vederea, oftalmologia trece prin transformări importante. Medicul oftalmolog explică ce tehnologii sunt deja folosite în practica medicală, ce beneficii aduc pacienților și ce soluții se află încă în cercetare.

Bolile ochilor care pot fi depistate înainte de apariția simptomelor „Dacă ar fi să aleg o schimbare majoră, aș spune că astăzi putem vedea și măsura modificări foarte fine ale ochiului, înainte ca pacientul să spună «nu mai văd bine»“, spune dr. Păcurar. Medicul dă exemplul tomografiei în coerență optică (OCT), care evidențiază straturile retinei și structura nervului optic. În plus, în prezent, medicii pot apela la fotografii de înaltă rezoluție ale fundului de ochi, la investigații ale vaselor retiniene, la măsurători foarte precise ale corneei – toate acestea oferindu-le o imagine mult mai clară și mai detaliată a aparatului vizual, pentru a depista din timp eventuale modificări. 

„Acest progres este important mai ales pentru identificarea glaucomului, a retinopatiei diabetice și a bolilor maculei înainte de apariția simptomelor. Un pacient poate avea încă o vedere aparent bună, deși în ochi au început deja schimbări care merită urmărite sau tratate. Tehnologia ne oferă această șansă de a interveni mai devreme, dar rezultatul depinde și de prezentarea pacientului la control“, subliniază medicul. 

Un control oftalmologic înseamnă mult mai mult decât citirea literelor de pe panou, explică dr. Păcurar. În cadrul consultului de specialitate este nevoie să fie examinat fundul de ochi, se măsoară presiunea intraoculară și, când este indicat, se completează cu OCT, câmpul vizual, fotografia retiniană sau alte investigații. 

Toate aceste date sunt interpretate în funcție de vârsta pacientului, de eventualele diagnostice pe care le are și de istoricul familial. „Pentru mine, una dintre cele mai importante idei pe care trebuie să le înțeleagă pacientul este aceasta: faptul că vede bine astăzi nu exclude o boală oculară la început“, spune medicul.

Un exemplu relevant îl reprezintă glaucomul: vederea centrală poate rămâne bună mult timp, în timp ce nervul optic suferă și câmpul vizual se modifică treptat, pacientul devenind conștient de schimbări la mult timp după ce boala a debutat. 

OCT, investigația care permite examinarea retinei

Tomografia în coerență optică, pe scurt – OCT, este una dintre tehnologiile care au schimbat semnificativ diagnosticul și monitorizarea bolilor oftalmologice. Investigația utilizează lumină pentru a obține imagini în secțiune ale structurilor ochiului, în special ale retinei. Este neinvazivă, nu presupune atingerea directă a ochiului și permite identificarea unor modificări structurale foarte fine.

„OCT-ul ne oferă imagini în secțiune ale retinei, aproape ca și cum am privi straturile ei la microscop, fără să atingem ochiul. Putem vedea lichidul din maculă, modificările din degenerescența maculară sau afectarea produsă de diabet. La nivelul nervului optic, putem măsura structuri importante pentru diagnosticul și urmărirea glaucomului“, explică dr. Păcurar.

În cazul glaucomului, de exemplu, o tomografie în coerență optică poate măsura grosimea stratului de fibre nervoase retiniene și a altor structuri afectate de boală. Aceste măsurători, corelate cu celelalte investigații, contribuie la stabilirea diagnosticului și la urmărirea evoluției afecțiunii.

În cazul bolilor maculei, regiunea centrală a retinei responsabilă pentru vederea clară a detaliilor, examinarea poate evidenția acumulări de lichid sau alte modificări ale straturilor retiniene. Compararea imaginilor obținute la consultații succesive poate arăta dacă o afecțiune progresează sau dacă există un răspuns la tratament.

Tehnologia are aplicații și în examinarea părții anterioare a ochiului. OCT-ul de segment anterior permite evaluarea corneei și a altor structuri, iar OCT-angiografia oferă informații despre vasele retiniene fără injectarea unei substanțe de contrast.

Cu toate acestea, imaginile obținute prin OCT nu sunt suficiente, în toate situațiile, pentru stabilirea unui diagnostic. „Rezultatul OCT trebuie interpretat în contextul consultației și, atunci când este necesar, corelat cu alte investigații“, subliniază dr. Cătălina Păcurar.

Inteligența artificială poate ajuta la depistarea retinopatiei diabetice

O altă evoluție importantă în oftalmologie o reprezintă utilizarea inteligenței artificiale pentru identificarea automată a semnelor de retinopatie diabetică în fotografiile retiniene.

Anumite sisteme de inteligență artificială, antrenate și validate pentru această utilizare, pot analiza imaginile fundului de ochi și pot semnala cazurile în care imaginile ridică suspiciunea de retinopatie diabetică. Astfel, pacienții care au nevoie de investigații suplimentare pot fi identificați mai rapid. Aceste instrumente pot fi utile mai ales în programele de screening, unde trebuie examinate multe persoane cu diabet și unde accesul la un medic oftalmolog poate fi limitat.

„Inteligența artificială poate fi foarte utilă în screening, mai ales când trebuie analizate multe fotografii retiniene, cum se întâmplă în monitorizarea persoanelor cu diabet. Poate semnala rapid imaginile care sugerează retinopatie și poate ajuta ca pacienții cu risc să ajungă la specialist“, explică dr. Cătălina Păcurar.

Totuși, capacitatea algoritmului de a identifica semnele unei anumite boli nu înseamnă că poate înlocui rolul medicului. „Un instrument care depistează retinopatia diabetică nu devine, prin aceasta, un consult oftalmologic complet. Poate exista o imagine de calitate slabă, o boală asociată sau o situație care nu seamănă cu exemplele pe care sistemul le-a învățat“, atrage atenția medicul.

În aceste situații, experiența oftalmologului rămâne esențială pentru interpretarea rezultatelor, stabilirea diagnosticului și alegerea tratamentului. Inteligența artificială poate facilita accesul la evaluare, dar nu înlocuiește toate componentele unui consult.

Recomandări diferite pentru cei care citesc mult și pentru șoferii nocturni

Tehnologiile moderne au influențat și modul în care sunt planificate și efectuate intervențiile chirurgicale în oftalmologie. Chirurgia cataractei este unul dintre cele mai clare exemple. Cataracta apare atunci când cristalinul natural al ochiului își pierde transparența. Pe măsură ce opacifierea avansează, vederea devine încețoșată, culorile pot părea mai șterse, iar activități precum cititul sau condusul devin mai dificile.

Tratamentul chirurgical presupune îndepărtarea cristalinului opacifiat și înlocuirea lui cu unul artificial. În prezent, alegerea cristalinului artificial se poate face în funcție de particularitățile anatomice ale ochiului, de eventualele afecțiuni asociate, dar și de stilul de viață al pacientului. 

„Înaintea operației, măsurăm ochiul pentru a calcula puterea cristalinului artificial și evaluăm corneea, astigmatismul, retina și nevoile vizuale ale persoanei. Un pacient care citește mult, unul care conduce frecvent noaptea și unul care are o boală a maculei nu vor primi automat aceeași recomandare“, explică dr. Păcurar.

Există mai multe categorii de cristaline artificiale. Cristalinele monofocale oferă focalizare optimă la o anumită distanță. Variantele torice corectează și astigmatismul cornean regulat. Cristalinele multifocale și cele cu profunzime extinsă a focalizării pot reduce dependența de ochelari, dar alegerea lor depinde de particularitățile ochiului și de nevoile pacientului.

„La Opticristal, unde operăm un număr mare de pacienți cu cataractă, insist ca alegerea cristalinului să pornească de la ochiul și viața pacientului, nu de la ideea că există un cristalin «cel mai bun» pentru toată lumea. Discutăm și limitele fiecărei opțiuni: obiectivul este un rezultat potrivit pacientului“, subliniază medicul.

Operația poate reda independența unor pacienți

Tehnologiile moderne sunt cu atât mai importante în situațiile complexe, cum sunt cele în care cataracta este foarte avansată, iar pacientul mai poate vedea cu un singur ochi. În aceste cazuri, scăderea vederii poate afecta profund autonomia persoanei, iar operația este mai dificilă decât în cazul cataractelor obișnuite.

„Pentru ei, scăderea vederii înseamnă pierderea independenței: nu mai pot citi, se deplasează cu teamă și ajung să depindă de cei din jur pentru lucruri obișnuite. Iar pentru chirurg, miza este uriașă. Cataracta este densă, operația este mai dificilă, iar pacientul își pune toată speranța în acel ochi“, spune medicul.

Aparatura modernă de facoemulsificare, care utilizează ultrasunete pentru fragmentarea și îndepărtarea cristalinului opacifiat, permite abordarea inclusiv a unor cataracte foarte dense. Rezultatul depinde însă și de starea retinei, a nervului optic și a celorlalte structuri oculare, motiv pentru care evaluarea preoperatorie este esențială.

„Nu promit niciodată un rezultat garantat. Evaluăm cât mai atent starea ochiului înaintea operației, dar, în cataractele foarte dense, unele probleme ale retinei sau ale nervului optic pot fi identificate abia după îndepărtarea cristalinului opacifiat. Dar atunci când evoluția este bună și văd pacientul că începe din nou să se descurce singur, înțelegem amândoi cât a însemnat acea operație“, încheie medicul Cătălina Păcurar.

***

Citește și alte articole informative, pe subiecte medicale, în secțiunea Facem România bine.

Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România și face parte dintr-un demers amplu de informare și educare, dedicat prevenției și unui stil de viață sănătos, pe termen lung.

La MedLife, sănătatea este abordată cu atenție și responsabilitate, pornind de la nevoile reale ale fiecărui pacient. Deciziile medicale se bazează pe evaluări complexe, susținute de echipe multidisciplinare de medici buni și tehnologii de ultimă generație. Prin soluții moderne de diagnostic și tratament și, mai nou, prin expertiza în genomică și posibilitatea de identificare timpurie a riscurilor pentru boli comune sau asociate stilului de viață, MedLife își propune să ajute oamenii să aibă mai multă grijă de sănătatea lor.

Obiectivul este clar: prevenția activă și intervenția la timp, înainte ca problemele de sănătate să afecteze echilibrul și calitatea vieții. Pentru că sănătatea înseamnă mai mult decât absența bolii. Înseamnă energie, mobilitate și echilibru, la orice vârstă. MedLife investește constant în soluții care susțin o stare de sănătate durabilă și contribuie la o viață trăită bine, nu doar astăzi, ci pe termen lung.

Mai multe informații despre serviciile disponibile pot fi găsite pe https://www.medlife.ro/.

Articol susținut de MedLife