Ce arată un sondaj că ar face românii dacă ar primi 5000 de lei: ori i-ar pune la saltea ori la bancă. În ambele cazuri ar pierde prin inflație

Pentru majoritatea oamenilor, salariul lunar înseamnă supraviețuire de la o lună la alta și rareori poate reprezenta o șansă de economisire sau de investiții. Lipsa banilor, teama de risc și lacunele educaționale îi țin pe români departe de piața investițiilor și îi fac vulnerabili în fața fraudelor financiare, arată două sondaje exclusive, realizate la solicitarea XTB România.

Salariile mici și teama față de investiții inhibă prosperitatea

În România, mentalitatea “traiului de la o lună la alta” domină percepția asupra banilor, iar lipsa educației financiare și teama de risc mențin populația departe de investiții, condamnând-o la un viitor financiar nesigur. Două sondaje recente, realizate pentru XTB România, desenează profilul unor cetățeni care asociază munca aproape exclusiv cu supraviețuirea, considerând investițiile un privilegiu rezervat celor bogați.

Majoritatea oamenilor cheltuiește întreg salariul. Puțini investesc

Datele relevă că 45% dintre respondenți văd salariul doar ca mijloc de subzistență, iar 33% îl asociază cu o oarecare stabilitate financiară. Numai 19% reușesc să economisească, iar doar 4% investesc efectiv banii rămași. Femeile percep munca drept supraviețuire și stabilitate, în timp ce bărbații sunt ceva mai deschiși către economisire și investiții.

Nemulțumirea legată de nivelul salarial este acută: doar 41% consideră că venitul reflectă munca depusă, iar aproape jumătate cred că salariul acoperă doar parțial efortul depus. Mai mult, o treime dintre români nu rămân cu niciun ban după plata facturilor și cheltuielilor lunare, iar doar 10% transformă economiile în investiții reale.

Bariere psihologice și educaționale

O percepție frecvent întâlnită: pentru 40% dintre români, investițiile sunt considerate posibile doar cu sume mari, peste 5.000 de lei, în timp ce 6% cred că nu ar trebui să investească deloc. Dacă ar primi 5.000 de lei, doar 19% ar alege să investească, restul ar prefera să țină banii “la vedere” sau să-i cheltuiască pe bunuri. Printre preferințe, imobiliarele și depozitele bancare domină clar, fiind considerate opțiuni “sigure”, în timp ce investițiile la bursă sau în criptomonede rămân marginale.

Principalele obstacole identificate sunt lipsa banilor (60%), teama de risc (25%) și insuficiența informațiilor (10%), iar patru procente invocă lipsa timpului.

Riscul fraudelor financiare și lipsa încrederii

Sondajele arată și vulnerabilitatea crescută în fața fraudelor: 67% dintre respondenți au fost abordați cel puțin o dată cu promisiuni de câștig rapid, iar aproape 30% au pierdut bani din cauza fraudelor financiare. Băncile și statul sunt percepute ca fiind cei mai siguri “păzitori” ai banilor, în timp ce platformele de investiții inspiră încredere doar pentru 20% dintre participanți.

Mai mult, 60% au auzit despre platformele de investiții, dar nu știu exact ce presupun, iar doar o treime declară că înțeleg mecanismele investiționale. Acest deficit de educație financiară explică de ce mulți cad ușor pradă promisiunilor iluzorii.