Iluzia banilor: de ce creierul nu pricepe inflația

Inflația anunțată de INS a rămas sub 10% în septembrie, deși consensul unanim era că va depăși acest prag psihologic. Mulți oameni suferă de „iluzia banilor”, adică tind să își considere suta de lei din buzunar în termeni nominali, nu în ​​termeni reali. Simplu spus, ei cred în mod eronat că acea sută de lei valorează la fel ca săptămâna trecută sau că va valora la fel și săptămâna viitoare, ceea ce e complet greșit.

Acest text este un fragment din newsletterul „Economix”, pe care jurnalistul Dan Popa îl trimite în fiecare joi dimineață.

Din cauza decalajului dintre momentul în care are loc activitatea economică (vânzări, venituri obținute) și momentul în care se colectează impozitele, inflația ridicată reduce valoarea reală a veniturilor fiscale. Aceasta se numește efectul Olivera- Tanzi.

Guvernele iubesc inflația și profită de ea pentru a scădea ponderea datoriei publice în PIB. Iată câteva observații surprinzătoare despre inflație:

Poți fi „mai bogat” pe hârtie, dar mai sărac în realitate

Salariul tău poate crește cu 5%, dar dacă inflația este de 10%, venitul tău real scade de fapt cu 5%.

Exemplu: dacă salariul crește de la 5.000 la 5.500 lei, dar cheltuielile lunare cresc de la 4.000 la 4.800 lei, puterea ta reală de cumpărare scade.

Economiile pierd valoare chiar și atunci când sunt „în siguranță”

O dobândă de 7% la bancă într-o perioadă cu 10% inflație înseamnă o pierdere de 3% din valoarea reală pe an.

Iar în 7 ani, pierzi aproape un sfert din puterea de cumpărare — fără crize, fără șocuri vizibile.

„Shrinkflation” = inflația invizibilă.

Plătești același preț, dar primești un produs mai mic ca dimensiuni.

Ciocolata de la 100 g ajunge la 85 g. Iaurtul de la 150 ml scade la 125 ml. Inflația reală e mai mare, dar nu se vede imediat în statistici, ci doar în bugetul tău.

„Inflația micului dejun” lovește mai tare decât inflația oficială

Costul unui mic dejun obișnuit (pâine, lapte, ouă, unt, cafea) crește mai repede decât indicele general al prețurilor.

În 2021–2024, în România, inflația alimentară a atins aproape 49%, în timp ce inflația totală a fost 44%. În ultimul an, cafeaua s-a scumpit cu aproape 20%, carnea și uleiul cu câte 10%. De aceea mulți oameni simt o inflație mai mare decât arată cifrele oficiale.

Inflația îi penalizează pe cei care economisesc și îi recompensează pe cei care datorează bani

Dacă ai o datorie de 100.000 lei cu dobândă fixă de 5%, iar inflația e 10%, valoarea reală a datoriei scade. În schimb, cei care economisesc „responsabil” pierd din puterea de cumpărare. Inflația devine astfel o penalizare pentru prudență.

Activele cresc, dar accesibilitatea lor scade

Prețurile locuințelor urcă în perioade de inflație, dar cresc și ratele dobânzilor. Astfel, chiar dacă o locuință valorează mai mult, mai puțini oameni o pot cumpăra. Proprietarii devin „mai bogați” doar pe hârtie.

Inflația nu lovește pe toată lumea la fel

Gospodăriile cu venituri mici cheltuiesc 80% pe necesități (mâncare, energie, chirie, facturi). Cele cu venituri mari doar 40%. Asta înseamnă o „inflație în două viteze”: aceeași țară, dar experiențe complet diferite.

Creierul uman subestimează inflația compusă

O inflație de 6% timp de 10 ani înseamnă că prețurile aproape se dublează. Mulți cred că „6% nu e mult”, dar în realitate costurile de trai cresc cu 79% în 10 ani.

Inflația schimbă comportamente, nu doar prețuri

Oamenii cumpără mai des („până nu se scumpește”), fac stocuri sau trec la branduri mai ieftine. În perioade inflaționiste, psihologia consumatorului devine la fel de importantă ca producția.

Acesta este un fragment din newsletter-ul EconoMix, pe care jurnalistul Dan Popa îl trimite în fiecare joi dimineață. Ca să primești următoarea ediție, trebuie să te abonezi aici: