Mihail Marcu, CEO-ul celei mai mari rețele medicale private: „Tinerii români care au azi 20 de ani au o mare șansă să atingă 100 de ani. E important însă să trăim bine, nu doar mult”

Mihail Marcu, CEO-ul MedLife, explică de ce Proiectul „Longevity 100+”, inițiativa care deschide drumul către posibilitatea de a trăi 100 de ani în România, nu se bazeaza pe o utopie, ci pe date științifice și pe prognoze realiste ale evoluției tehnologice.

Românii trăiesc cu 5 ani mai puțin decât cetățenii din țările europene. Conform EUROSTAT, biroul de statistică al UE, la noi speranța de viață este de 76,6 de ani, în timp ce media europeană este de 81,7.

Dar există o descriere și mai presantă a ceea ce avem, noi românii, de recuperat.

În medie, acum avem la dispoziție doar 4 ani sănătoși după pensie

Speranța de viață sănătoasă la 65 de ani a românilor este de numai 4 ani la bărbați și un pic peste 4 ani la femei. 

Ce înseamnă asta? Că, după pensie, mai avem în medie doar  4 ani în care să trăim nelimitați sever de suferințe fizice sau psihice. Chiar și femeile din România, a căror speranță de viață e mai mare decât a bărbaților (cu 7 ani), au în realitate același orizont îngust al sănătății de după 65 de ani. 

Concluzia e că românii, femei și bărbați, nu îmbătrânesc „în putere”. Îi împiedică absența prevenției, condițiile sistemului de sănătate, munca, stilul de viață și lipsa informațiilor despre propria sănătate. 

Orice discuție despre longevitate poate începe de aici, crede și Mihail Marcu, CEO-ul MedLife. „E foarte important nu doar cât trăim, ci și cum trăim până la final. Dacă tu nu mai poți să te plimbi în parc, nu poți să te duci în vacanță, degeaba trăiești 100 de ani. E important să ai o anume calitate a vieții”, spune Marcu.

4.000 de voluntari într-un studiu despre cum poate crește calitatea vieții  

MedLife a lansat Proiectul “Longevity 100+”, „În momentul ăsta înrolăm primii 4.000 de oameni”, afirmă Marcu. „Am implicat alte 3 companii pe lângă MedLife în acest proiect: Decathlon, BCR și World Class”. 

Persoanele care se înscriu intră într-un studiu. Li se vor face analize, unele clasice, altele genetice. „O să-i și urmărim timp de mai mulți ani”. 

Scopul: „Un proiect unic în Europa – obiectivul este de a trai o viață sănătoasă pe termen mai lung”.

„Cu certitudine, din acest moment, cei tineri care își propun să trăiască 100 de ani o să poată să o facă. Nu toți, dar media va crește. Și nu cu 3 ani, ci cu 10 sau poate chiar 15 sau 20 de ani”, susține CEO-ul MedLife. 

Marcu își susține cifrele pe progresele rapide în medicină, unde tot mai multe boli devin vindecabile. „Poate vom ajunge să trăim și 120 de ani”.

Sună cu adevărat nebunesc, deși un recent articol al revistei Nature dezbătea cazul unei femei care a trăit 117 ani, născută într-un moment în care 90% din medicamentele inovative de azi nu existau.  

Medicii la sate cu forța? „Niciodată”

MedLife e cea mai mare rețea privată din România, cu 534 de milioane de euro cifră de afaceri raportată în 2024. Puterea vine la pachet cu obligația de a răspunde oamenilor, spune Marcu. Există mai multe teme delicate, legate de sănătate. 

De pildă, datele arată o concentrare masivă a asistenței medicale în orașe și o lipsă cronică în mediul rural.

Potrivit Institutului Național de Statistică, avem: 

• 1.167 locuitori la un medic de familie în urban.
• 2.304 locuitori la un medic de familie în rural.

• 5.26 locuitori la un medic stomatolog în urban.
• 3.971 locuitori la un medic stomatolog în rural.

• 5.41 locuitori la un farmacist în urban.
• 2.713 locuitori la un farmacist în rural.

Întrebat despre de ce medicii nu vor să meargă la țară, Marcu spune: „Nici eu n-aș vrea!”.

Să duci profesori la sate nu se poate face într-un mod centralizat, ci prin politici publice corelate, crede el. „Nu poți să muți medicii la țară. Asta este o absurditate a diverselor guvernări”. 

Ca și la profesori sau alte meserii din mediul rural, dezvoltarea ține de o dezvoltare mai amplă. E ca în principiul vaselor comunicante. E nevoie de infrastructură și acces către orașe, amintește CEO-ul MedLife: „Medicul, ca orice om, își dorește ca copilul lui să învețe la un liceu bun, iar el să aibă acces la un aeroport, să poată merge din când în când, într-un city break într-un oraș european”.

O altă relație medic-pacient

Soluția nu este forțarea medicilor să meargă spre pacienți, spune CEO-ul rețelei MedLife. „Asta este o cutumă și o greșeală”, spune Marcu. Soluția, afirmă el, e să oferi în mod civilizat pacienților acces la medici. 

„Un medic învață 25 de ani ca să ajungă un medic. A învățat 25 de ani, de ce? Ca să aibă o viață profesională cu împliniri și o viață personală bună. Iar tu ca pacient vrei să te duci la un spital în care să întâlnești acești medici și să poți avea o echipă multidisciplinară care îți găsește rapid de ce boală suferi”. 

Pacienții caută specializarea și încrederea, nu proximitatea

„Așa e în toată lumea. În Vestul Europei dacă vrei să te duci la un spital foarte bun, nu îl găsești decât în orașele mari. În comunitățile mici e nevoie doar de medic de familie”, susține Marcu.

În mod real, crede el, dincolo de populismul utopic și irealizabil din formularea „Să avem peste tot spitale mari și medici buni!”, pacienții sunt primii care caută specializările și expertiza, nu proximitatea. 

„Pentru o suferință specifică, nu vrei să te duci la un medic de țară – cât de bun ar fi el – care însă nu poate fi simultan și oftalmolog și neurolog și ORL-ist și endocrinolog. Pe aceștia, specializați, știi că îi găsești la oraș.”

„20-30 de tipuri de cancere”

În acest peisaj al sănătății românești, cu reușite, dar și mari dificultăți, „Longevity 100+” nu e o tichie de mărgăritar. Oficialul MedLife zice că nu e deloc așa. 

”Aceasta nu este o simplă campanie de testare. Este un studiu longitudinal care urmărește să adune date pe termen lung”. 

„După care vom putea anunța Ministerul Sănătății la nivel național care sunt principalele riscuri de îmbolnăvire a populației române din cele 75 de boli pe care o să le mapăm.” 

Căutarea va include „20-30 de tipuri de cancere, boli cardiovasculare, boli autoimune, boli degenerative neurologice și așa mai departe.”

Lucrează și specialiști din străinătate

Marcu își prezintă oamenii din spatele proiectului: „Avem o echipă de doctori în medicină, doctori în biologie, biostatisticieni, medici geneticieni”.

„Avem 2-3 biostatisticieni care lucrează și în străinătate, avem 9 medici geneticieni, doctori în biologie și doctori în medicină de laborator”, spune Marcu, descriind drumul  către „100 de ani”. 

Inovația tehnologică: testarea genetică „low-pass”

Miezul proiectului „Longevity 100” o reprezintă ceea ce Marcu numește „o inovație tehnologică semnificativă în domeniul testării genetice”.

Participanții „vor face toți o testare genetică inovativă printr-o metodă numită low-pass, fiind mult mai ieftină decât o testare WGS (Whole Genome Sequencing). Cam de 8-10 ori mai ieftină”, afirmă el. 

Evident că succesul nu se poate desprinde de costuri. Un test WSG, de secvențiere genetică, este undeva la 2.000 de euro și proiectul își propune să-l aducă „între 200 și 300 de euro”. 

MedLife se bazează pe volumele mari și pe progresul tehnologiilor, într-un proiect care se măsoară în decenii. 

Mihail Marcu afirmă că testul pe care îl oferă MedLife „nu se face absolut nicăieri în regiune”. Compania face investiții de 10 milioane de euro „doar pentru această fază”. „Nu am luat un leu de la Guvern. Absolut niciunul!”.

Limitările și avantajele testării low-pass

Fiind o tehnologie nouă și accesibilă ca preț, testarea low-pass vine cu anumite limitări. „Vreau să precizez că această analiză de low-pass este parțial indusă statistic”, explică CEO-ul MedLife.

Metoda se corelează cu algoritmi sofisticați: „Low-pass se bazează pe statistică și pe studii aprofundate și are o relevanță de 95-97% din analiza care costă la nivelul a mii de euro”. 

Dar există două dezavantaje. Importante.  „Un minus e faptul că nu va identifica bolile foarte rare”, precizează Marcu. 

„Principiul este că tu vei găsi cu siguranță la nivel relevant care sunt riscurile de îmbolnăvire. Dar vrea omul să afle ce boli poate dezvolta?

Înveți cum să ai grijă de tine. Mai bine

„Dacă afli că ai o probabilitate ridicată de boală coronariană mai mare, vei avea grijă la colesterol”, răspunde Marcu. 

„La oamenii de peste 50-60 de ani probabil că se vor identifica riscuri de îmbolnăvire cu care s-au născut și care deja s-au materializat într-o boală de care ei habar n-aveau.”

Dar vor dori oamenii să afle, de vreme ce, în România, frica de medic vine și din „frica de vești proaste”?

„Avantajul acestui lucru este că eu probabil voi afla în fază incipientă că am o boală. Partea bună a lucrurilor este că aveți timp și vă puteți încă trata”, spune Marcu. „În zona de cancere probabil că mai mult de jumătate o să poată scăpa de boală”.

„Vei afla informații de ce calitatea somnului tău nu e bună. Sau de ce obosești mai mult decât alții”

Beneficiile, spune el, merg mult mai profund decât simpla prevenție a bolilor majore. Testarea genetică poate explica aspecte ale vieții cotidiene care altfel rămân misterioase: „Vei afla informații de ce calitatea somnului tău nu e bună. Vei afla informații de ce te doare stomacul câteodată. De ce obosești mai mult decât alții.”

Mai mult, pentru unii participanți, testarea va dezvălui probleme de sănătate despre care nu bănuiau: „O să fie persoane care se plângeau de 20 de ani de dureri de cap și care o să se descopere că au o boală autoimună sau diverse intoleranțe.”

Implicații 

Informațiile preliminare au venit deja. „Am scos niște date și am constatat că 1.000 de persoane – abonați și neabonați – au descoperit că sufereau de afecțiuni cronice de care nu știau. Unii de diabet, cam jumătate dintre ei. Alții de cancere în fază incipientă”

Cum se asigură protejarea datelor sensibile?

„Toți medicii și cercetătorii, toți cei care fac parte în acest studiu nu au acces la numele pacientului”, susține Marcu. Mecanismul de protecție este solid: „Avem o construcție făcută împreună cu David & Baias în așa fel încât să ne asigurăm că avem un zid între numele pacientului și echipa care face cercetare”.

„Mai mult decât atât, ne vom audita anual, în această privință”.

Tranziția epidemiologică: de la boli cardiovasculare la cancer

Pentru a înțelege de ce acest proiect este necesar acum, trebuie să privim la evoluția bolilor în România, crede Marcu. El oferă perspectiva tranziției epidemiologice prin care trece țara noastră.

„Până acum românii mureau de boli cardiovasculare din cauza stilului de viață – fumat, alimentație ș.a.m.d.”, explică directorul general al MedLife. Însă situația se schimbă: „Pe măsură ce populația trăiește mai mult, începe să moară de cancer”.

Acest fenomen nu este unic pentru România – este o tranziție epidemiologică observată în toate țările pe măsură ce se dezvoltă: „Mortalitatea cauzată de boli cardiovasculare scade – încet, nu se întâmplă în două zile – și crește cea a bolilor cronice sau a bolilor specifice vârstei a treia, printre care, evident, una dintre cele mai importante este cancerul.”

Acestui interes legat de propria sănătate i se adresează Proiectul MedLife “Longevity 100+”.

Medicina viitorului: între algoritmi, ADN și decizii

Pe măsură ce tehnologia avansează, proiecte precum „Longevity 100+” nu mai par experimente izolate, ci parte dintr-o tendință globală în care medicina devine tot mai personalizată și ghidată de date. Inteligența artificială, analiza genetică și automatizarea laboratoarelor schimbă modul în care medicii înțeleg și previn bolile.

În România, aceste transformări abia prind contur, dar ritmul este accelerat. Testarea genetică „low- pass” este un exemplu concret: o inovație care marchează intrarea medicinei locale în era datelor și a predicției personalizate. Algoritmii pot deja identifica modele de risc invizibile pentru ochiul uman, anticipa evoluția unei boli și propune tratamente adaptate fiecărui pacient.

Totuși, întrebarea rămâne: suntem pregătiți pentru această tranziție? Medicina bazată pe algoritmi presupune încredere, educație digitală și o colaborare strânsă între pacient și sistem. Ceea ce până ieri părea „science fiction” – predicția genetică a bolilor, tratamente adaptate ADN-ului sau monitorizarea sănătății în timp real – astăzi devine o realitate la care România are șansa să participe.

Unde ne aflăm și încotro mergem

În România, infrastructura digitală și reglementările sunt încă în curs de adaptare, dar inițiative precum „Longevity 100+” arată că medicina se îndreaptă spre adaptarea la noile tehnologii și la modelul de prevenție personalizată.

Poate că drumul către 100 de ani nu începe cu o promisiune, ci cu o întrebare: ce facem astăzi pentru a ajunge acolo? „Longevity 100+” nu vorbește doar despre viitorul medicinei, ci despre un nou mod de a privi sănătatea, ca pe o investiție continuă în viață, în cunoaștere și în noi înșine.

Articol susținut de MedLife