Prețul gazelor nu ar trebui să crească de la 1 aprilie 2026, când este programată liberalizarea pieței, având în vedere previziunile pentru prețul gazelor pe piețele internaționale, potrivit lui Dumitru Chisăliță, expert în energie și președintele Asociației Energia Inteligentă. Dacă nu vor exista evenimente neprevăzute, gazele s-ar putea chiar ieftini, dacă Guvernul pregătește din timp piața și consumatorii.

Expertul vine cu această analiză după informațiile publicate de HotNews, potrivit cărora Guvernul menține 1 aprilie 2026 ca moment al liberalizării, însă negociază cu Comisia Europeană noi mecanisme de sprijin pentru consumatorii casnici și industriali.

HotNews a amintit și avertismentul lui Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, potrivit căruia o liberalizare la 1 aprilie ar putea determina BNR să scape inflația de sub control.

Chisăliță a precizat însă că, momentan, ofertele furnizorilor sunt similare cu cele din plafon, iar, având în vedere cotațiile futures la gaze, nu există motive pentru creșterea prețurilor dacă nu vor exista evenimente neprevăzute până atunci.

„BNR și Consiliul Fiscal semnalează riscul unei creșteri a prețului la gaze deoarece, în lipsa plafonării, prețurile se formează liber, iar anumite condiții, precum volatilitatea cotațiilor europene în situații de criză sau introducerea unor noi taxe, pot genera presiuni inflaționiste chiar dacă, în prezent, ofertele furnizorilor tind să se alinieze la plafon”, spune Chisăliță.

Afirmațiile că prețurile vor crește pot influența piața

La rândul său, BNR a avertizat că expirarea plafonării (adică liberalizarea pieței gazelor) ar putea reprezenta un „moment de cotitură” pentru inflație, adică ar putea opri tendința de scădere a inflației.

„Există analize care iau în considerarea creșterea prețului gazelor în două scenarii cu 30%, care ar aduce o creștere suplimentară a inflației 1,8% (adică o inflație în anul 2026 de cca 7,8%) și 60%, care ar aduce o creștere suplimentară a inflației 3,6% (adică o inflație în anul 2026 de cca 9,6%)”, arată președintele AEI.

El avertizează că aceste proiecții privind scumpirea gazelor nu sunt susținute de realități economice, dar pot influența piața.

„Prin urmare, fără existență unor factori economici concreți, semnalele de risc pot fi interpretate ca o încercare de a pregăti terenul pentru justificarea unor eventuale majorări, nu ca o evoluție inevitabilă a pieței”, subliniază el.

Citește și

Cât mai e până când se vor decide noile facturi ale românilor la gaz. Varianta luată în calcul de Guvern pentru ca să evite un șoc după ridicarea plafonării prețurilor

Specialistul a analizat cotațiile futures TTF Olanda pentru următorii doi ani și, considerând că restul componentelor din factură (tarife, taxe, marje comerciale) nu vor fi modificate, a reieșit că prețul gazelor naturale la populație ar trebui să scadă cu 5% față de plafon în anul 2026 și cu 11% în anul 2027.

Însă „acest preț s-ar putea obține doar în situația în care ar exista o concurență reală în piață, atât la nivelul consumatorului final cât și la nivelul pieței angro. Dar lipsa pregătirii liberalizării pieței gazelor naturale de anul viitor nu va aduce această concurență”.

Oamenii și-ar schimba furnizorul dacă ar primi o ofertă mai bună

Barometrul Securității Energetice realizat de INSCOP și prezentat în octombrie 2025 arată că 49,4% dintre cei chestionați iau în considerare posibilitatea de a-și schimba actualul furnizor de gaze naturale numai dacă vor primi o ofertă mai bună din partea altui furnizor.

„Astfel, apreciem că prețul gazelor care se va forma pe piața gazelor naturale liberalizată, ținând seama de această realitate tristă a României (lipsa pregătirii liberalizării de către instituțiile statului și lipsa implicării consumatorilor în crearea concurenței) va aduce prețul gazelor marfă din România peste prețul pieței din Europa și de asemenea va aduce marje comerciale mai mari decât în prezent la furnizori”.

Deși estimările tehnice și datele actuale din piața gazelor naturale nu indică presiuni reale de creștere a prețurilor după încetarea schemei de plafonare, discursul unor instituții macroeconomice (BNR și Consiliul Fiscal) poate reflecta mai degrabă o prudență (bazată pe statistica liberalizării precedente a pieței de gaze din România), decât o analiză bazată pe condiții fundamentale.

În lipsa unor factori obiectivi – creșterea costurilor de producție, scumpirea importurilor, diminuarea ofertei sau modificări fiscale semnificative – nu există justificări economice clare care să împingă prețurile peste nivelul plafonat actual”, a susținut specialistul.

Citește și

Facturile românilor la gaz: Companiile au estimat cu cât se vor scumpi, după liberalizarea pieței