România are salarii mici, nu salariu mediu mic. Distribuția care schimbă tot

România a încheiat luna octombrie 2025 cu un câștig salarial mediu net de 5.492 lei, potrivit unui comunicat transmis vineri de Statistică. Dacă ne uităm la distribuția reală a salariilor din România, vedem un cu totul alt tablou.

Pe hârtie, cifrele comunicate de INS par o veste bună. În realitate, adevărul pe care salariul mediu îl ascunde complet, este că trei sferturi dintre salariații cu contracte de muncă iau în mână mai puțin decât media transmisă de Statistică. România este o economie cu o coloană vertebrală formată din salarii mici, o clasă de mijloc foarte subțire și o elită salarială minusculă.

Sursa graficului: Ministerul Muncii

Salariul mediu nu reprezintă lucrătorul român; reprezintă o medie trasă în sus de salariile foarte mari din IT, sectorul financiar, energie, aviație.

Cifra salariului mediu net este înșelătoare nu pentru că ar fi calculată greșit, ci pentru că nu spune aproape nimic despre salariul pe care îl iau românii în realitate. Este un indicator tehnic, util pentru macroeconomie, dar ne-reprezentativ pentru viața de zi cu zi.

Media este trasă în sus de veniturile foarte mari din câteva sectoare: IT, aviația, energia, sectorul financiar au salarii de două-trei ori peste restul economiei. Aceste venituri ridicate „trag” media în sus, chiar dacă majoritatea angajaților câștigă mult mai puțin.

E ca și cum ai calcula „media veniturilor” într-o localitate cu 100 de oameni obișnuiți și 5 miliardari. Media explodează, dar viața celor 100 nu se schimbă.

Potrivit datelor INS, cele mai mari salarii medii nete s-au acordat în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (11.810 lei) și în transporturi aeriene (10.739 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (3.396 lei) și în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (3.465 lei).

Mai jos, top 10 salarii nete, așa cum le-a comunicat vineri INS:

Indicele salariului real a fost 95,0% în luna octombrie 2025 față de luna octombrie 2024, adică puterea de cumpărare a scăzut destul de consistent.

Cele mai semnificative creşteri salariale:

• cu 12,9% în fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice;

• între 4,0% și 5,5% în tranzacţii imobiliare, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii);

• între 1,5% și 3,0% în fabricarea produselor din tutun, cercetare-dezvoltare, extracţia minereurilor metalifere, tăbăcirea şi finisarea pieilor, fabricarea altor mijloace de transport, comerţ ș.a.

Cele mai semnificative scăderi salariale au fost:

• cu 14,2% în activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii, respectiv în 13,9% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale;

• între 5,5% și 8,5% în activităţi de servicii anexe extracţiei, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea țițeiului, industria metalurgică;

• între 1,0% și 3,0% în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, fabricarea băuturilor, telecomunicaţii, activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrǎri audio şi activităţi de editare muzicalǎ (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe).

În sectorul bugetar s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă în învăţământ (+2,4%, ca urmare a plății cu ora a cadrelor didactice), în administraţia publică (+0,8%), respectiv în sănătate şi asistență socială (+0,2%), mai spune Statistica.