Marea de „gunoi” creat de AI din online nu e un accident, ci produsul final logic al algoritmilor marilor platforme

Peste 20% din videoclipurile care le apar noilor utilizatori de pe YouTube reprezintă conținut de proastă calitate generat în totalitate cu inteligența artificială („AI slop”). Sute dintre cele mai populare canale de pe platformă publică exclusiv astfel de clipuri, adunând zeci de miliarde de vizualizări și venituri anuale de peste 100 de milioane de euro. E rezultatul logic al economiei atenției și al modelului de business pe care funcționează marile platforme.

Jurnalistul Vlad Dumitrescu este autorul newsletterului Good Tech, trimis în fiecare miercuri. Dacă vrei să fii la curent cu ultimele noutăți din domeniul tehnologiei și al lumii digitale, te poți abona aici:

Un studiu realizat de compania de editare video Kapwing, care a analizat 15.000 dintre cele mai populare canale de YouTube la nivel global, arată amploarea fenomenului. 

Dintre acestea, 278 de canale publică exclusiv „AI slop”, adică clipuri generate integral cu inteligență artificială, de o calitate cel puțin îndoielnică, create special pentru a atrage vizualizări și a fi monetizate.

În total, aceste canale au adunat peste 63 de miliarde de vizualizări și aproximativ 221 de milioane de abonați, generând venituri estimate la peste 100 de milioane de euro anual. 

Ce arată datele despre amploarea fenomenului 

Pentru a înțelege cât de vizibil este acest conținut pentru utilizatorii obișnuiți, cercetătorii au creat un cont nou de YouTube și au analizat primele 500 de videoclipuri recomandate. Rezultatul: peste 100 dintre ele erau AI slop, iar aproape o treime intrau în categoria mai largă de „brainrot” (conținut ieftin, repetitiv și decontextualizat, conceput exclusiv pentru a monetiza atenția). Nu vorbim, așadar, despre un fenomen marginal, ci mai degrabă despre un tip de conținut integrat direct în mecanismele de recomandare ale platformei.

Canalele din studiu se întind global și au audiențe uriașe în țări foarte diferite: de la Statele Unite și Brazilia, până la India, Egipt sau Spania, unde zeci de milioane de oamenii urmăresc astfel de clipuri. 

De la animații absurde cu animale antropomorfizate, până la pseudo-povești pentru copii sau simulări AI ale unor dezastre reale, „gunoiul” AI acoperă o plajă largă de formate și subiectele. Elementul comun nu e neapărat creativitatea, ci adaptarea perfectă la logica algoritmilor care decid ce conținut este distribuit masiv.  

Clipurile generate de AI, „conținutul ideal”

Dimensiunea fenomenului este confirmată și de alte analize recente. O analiză a The Guardian, bazată pe datele firmei de analiză Playboard, arată că aproape unul din zece dintre canalele de YouTube cu cea mai mare creștere  la nivel global publică exclusiv conținut generat cu AI.

Marea de gunoi AI care inundă internetul la nivel global, inclusiv în România se mărește constant pentru că marile platforme îl distribuie, îl testează și îl recompensează sistematic. 

Asta pentru că este extrem de eficient din punct de vedere al metricilor care contează: timp petrecut pe platformă, retenție, interacțiunile utilizatorilor cu conținutul. Algoritmii nu fac diferența între conținut valoros și conținut gol de sens, ci între ce ține utilizatorul captiv mai mult timp și ce nu.

Gunoiul AI e conținutul ideal. Este ieftin și ușor de produs, poate fi replicat la nesfârșit cu mici variații și nu depinde de limbaj, cultură sau context. Funcționează la fel de bine pentru un copil din Spania, un adult din Brazilia sau un utilizator din România care dă scroll fără o intenție clară. 

Urmăresc doar câștiguri financiare? 

Unul dintre obiectivele acestui tip de conținut este să scoată din joc vocile umane reale. Fiecare creator înlocuit de un flux de clipuri generate automat înseamnă mai puțini bani pe care platformele trebuie să îi redistribuie prin programe de monetizare, influenceri sau parteneriate. Conținutul artificial nu cere transparență, nu negociază și nu poate revendica o parte mai mare din venituri.

Miza, însă, nu pare să fie doar economică. Platformele nu tratează conținutul ca pe un vehicul pentru idei, mesaje sau sens, ci ca pe un scop în sine. În această logică, ar fi ideal ca mesajul să dispară complet. 

Un clip fără context, fără opinii și fără perspectivă umană este mult mai sigur din punct de vedere comercial decât unul care ar putea informa, irita sau mobiliza. „Gunoiul” AI devine astfel o formă de hegemonie culturală care transformă utilizatorii în consumatori pasivi.