„Visul nostru american a murit, Trump l-a ucis”. Ce se întâmplă azi la Bruxelles, unde liderii UE se reunesc pentru a răspunde amenințărilor SUA
Liderii UE se reunesc la Bruxelles pentru a decide următorii pași în relația cu SUA, după ce președintele Donald Trump și-a exprimat disprețul față de Europa și a generat o criză fără precedent prin revendicările privind Groenlanda, scriu Politico, Reuters și New York Times.
Șefii europeni de state și de guverne se întâlnesc joi seară la un summit de urgență, într-un moment în care tot mai multe state membre par convinse că relațiile transatlantice au suferit daune ce nu mai pot fi reparate.
Sentimentul de teamă și scepticism persistă, chiar dacă Donald Trump a declarat miercuri seara că a ajuns la un acord cu privire la Groenlanda și că, până la urmă, nu va impune taxe vamale statelor europene, iar faptul că summitul va avea loc joi seară subliniază faptul că reuniunea a devenit mai mult decât o simplă discuție despre ultima criză.
Mai mulți diplomați UE citați de Politico au spus că senzația unei rupturi cu SUA este acum deosebit de pronunțată inclusiv în țările care au avut anterior legturi puternice cu Washingtonul.
De altfel, această convingere a fost exprimată și public. „Schimbarea ordinii internaționale nu este doar radicală, ci și permanentă”, a declarat miercuri Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene.
Momentul în care președintele SUA a amenințat cu taxele vamale sâmbătă a fost momentul în care schisma „a devenit reală”, a declarat un diplomat al UE.
Iar discursul de la Davos, în care președintele a atacat în mod repetat Europa, a fost cireașa de pe tort.
„Cred că discursul (lui Trump) va da de gândit în majoritatea, dacă nu în toate capitalele, indiferent dacă vor fi sau nu taxe vamale”, a spus acesta, potrivit Politico.
„Visul nostru american a murit”
Revendicările lui Trump privind Groenlanda au fost picătura care a umplut paharul pentru mulți lideri.
Mai mulți ambasadori europeni au declarat pentru Politico că se simt trădați personal, unii dintre ei studiind și lucrând în SUA sau militând pentru strângerea legăturilor transatlantice.
„Visul nostru american a murit”, a declarat un diplomat al UE dintr-o țară care a fost printre campionii transatlantici ai blocului. „Donald Trump l-a ucis”, a spus acesta, citat de Politico.
Această idee va fi probabil evidentă la summit – și în discuțiile private sau publice ale liderilor.
Este neclar dacă măsurile economice luate în calcul de UE vor mai fi discutate.
Președintele francez Emmanuel Macron a vorbit despre acest lucru în discursul său de la Davos, afirmând că Europa dispune de „instrumente foarte puternice” și că „trebuie să le folosim atunci când nu suntem respectați și când regulile jocului nu sunt respectate”.
O oarecare relaxare
Trump a renunțat în cele din urmă la amenințarea de a impune taxe vamale statelor europene care au susținut activ Danemarca și a anunțat un plan pentru Groenlanda – din care puține detalii au apărut public.
Dar rămâne de văzut cum va fi primit acest acord. Iar ruptura a fost oricum vizibilă, după cum au arătat mai mulți oficiali.
„După discuțiile din ultimele zile, ar trebui să așteptăm și să vedem ce acorduri substanțiale vor fi încheiate între (secretarul general al NATO) domnul Rutte și domnul Trump”, a declarat vicecancelarul german Lars Klingbeil pentru postul de televiziune german ZDF.
„Indiferent de soluția care va fi găsită pentru Groenlanda, toată lumea trebuie să înțeleagă că nu putem sta cu mâinile în sân, relaxați și mulțumiți”, a spus acesta.
„Deși nu mai suntem literalmente cu arma la tâmplă în ceea ce privește relațiile transatlantice, ne aflăm încă într-o situație foarte dificilă”, a declarat Jacob Funk Kirkegaard, cercetător principal la Bruegel, un institut de cercetare din Bruxelles, citat de New York Times.
„Avem divergențe fundamentale, care reflectă valorile foarte diferite ale majorității guvernelor din Europa și ale administrației Trump”, a adăugat el.
Merz nu e gata să renunțe la partenerul american
Unele state vor fi reticente să vorbească despre o ruptură.
Cancelarul german Friedrich Merz, spre exemplu, a salutat joi schimbarea de poziție a lui Trump cu privire la Groenlanda și i-a îndemnat pe europeni să nu renunțe prea repede la parteneriatul transatlantic.
„Noi, europenii, noi, germanii, știm cât de prețioasă este încrederea pe care se bazează NATO”, a declarat Merz într-un discurs susținut la Forumul Economic Mondial de la Davos, Elveția.
„Într-o epocă a marilor puteri, și Statele Unite vor depinde de această încredere. Este avantajul lor competitiv decisiv – și al nostru”, a spus Merz.
„În ciuda tuturor frustrărilor și furiei din ultimele luni, să nu renunțăm prea repede la parteneriatul transatlantic”, a adăugat el.
Bazooka comercială
La summit, liderii UE vor discuta despre starea relațiilor transatlantice. Înainte de renunțarea la taxele vamale suplimentare cu care amenința Trump, europenii se pregăteau să solicite Comisiei să pregătească cea mai puternică armă comercială împotriva SUA, Instrumentul anti-coerciție.
UE a creat această așa-numită „bazooka comercială” în 2023 pentru a face față amenințării reprezentate de țările ostile, în special China, de care se temea că își folosesc piețele și economiile pentru a șantaja UE.
Ideea că Bruxelles-ul ar folosi-o împotriva SUA era anterior de neconceput. O „nebunie”, așa cum a spus-o chiar Macron la Davos.
Chiar dacă „bazooka” nu va mai fi luată în calcul acum, lucrurile nu sunt deloc calme.
Liderii vor discuta despre „reducerea riscurilor” din partea Statelor Unite, a spus un diplomat – un termen care anterior era rezervat relației UE cu Beijingul. „Încrederea s-a pierdut”, a adăugat acesta.
Summitul terapeutic
Un alt oficial UE a spus că summitul va fi similar cu o „terapie”. Acesta va oferi liderilor ocazia de a da un răspuns concret la discursul lui Trump de la Davos și la afirmația ulterioară privind încheierea unui acord.
Constatarea că SUA nu mai sunt un aliat de încredere a apărut treptat.
Liderii europeni și-au dat seama de acest lucru mai întâi când administrația Trump a publicat Strategia de securitate națională la începutul lunii decembrie, în care promitea să susțină „partidele patriotice europene” în detrimentul UE.
Este și motivul pentru care nu toate statele membre împărtășesc poziția răcirii relațiilor transatlantice – Ungaria spre exemplu.
Apoi, Trump și-a reînnoit retorica privind preluarea Groenlandei, ambasadorul SUA în Islanda s-a autointitulat guvernator al celui de-al 52-lea stat al SUA, iar Trump i-a trimis o scrisoare prim-ministrului norvegian Jonas Gahr Støre, în care afirma că neacordarea Premiului Nobel pentru Pace înseamnă că „nu se mai simte obligat să se gândească exclusiv la pace”.
Doi diplomați de rang înalt cu care Politico a discutat separat au comparat situația actuală a SUA cu perioada care a precedat al Doilea Război Mondial.
„Cred că am trecut de München”, a spus unul dintre ei, referindu-se la întâlnirea din 1938 în care Marea Britanie, Franța și Italia au încercat să-l împace pe Adolf Hitler, permițându-i să anexeze Cehoslovacia.
„Ne dăm seama că politica de conciliere nu mai este cea potrivită”, au spus aceștia.
„Danezii nu mai consideră Statele Unite ale Americii un aliat cu valori comune”
Sentimentul european a fost confirmat de un cercetător danez care a explicat într-un interviu pentru HotNews că criza privind Groenlanda a schimbat fundamental modul în care majoritatea danezilor văd Statele Unite.
„Vedem și în sondajele de opinie de la sfârșitul anului trecut că danezii nu mai consideră Statele Unite ale Americii un aliat cu valori comune, ci mai degrabă un partener necesar. Și cred că aceasta este direcția în care ne îndreptăm. Guvernul, dar și populația”, a spus Rasmus Sinding Søndergaard, istoric și cercetător senior la Institutul Danez de Studii Internaționale.
„Există sentimentul că Statele Unite ale Americii sunt țara de care avem nevoie în acest moment pentru securitatea și prosperitatea noastră. SUA sunt cea mai mare piață de export a noastră, de exemplu, dar nimeni nu crede că putem avea încredere fundamentală în Statele Unite și toată lumea este îngrijorată de ceea ce se va întâmpla după Trump”, a spus expertul.
„Așadar, cred că perspectiva daneză asupra SUA s-a schimbat fundamental și va dura mult timp până când încrederea va putea fi restabilită”, a mai spus el.
INTERVIURILE HotNews.ro