„Diaspora neascultată”, un studiu despre cum își văd țara românii din străinătate. Antipatia față de politicieni îi unește / Cum diferă electoratele lui Nicușor Dan și George Simion / „Potențialul populismului în viitor”

Românii din diaspora percep în mod diferit modul în care evoluează țara, în funcție de locul lor de origine sau de nivelul educației, însă toți au în comun ostilitatea față de față de clasa politică pe care o consideră o clasă socială distinctă, preocupată doar de binele ei. Concluzia a fost trasă în urma unui studiu IRES, realizat la comanda Fundației Konrad Adenauer.

„Diaspora neascultată”, o cercetare calitativă realizată de sociologul Barbu Mateescu, arată că aspirațiile diasporei pentru reforma statului și a clasei politice rămân neîndeplinită, românii indicând corupția, funcționarea proastă a sistemelor de sănătate și educație sau clientelismul/nepotismul ca motive de nemulțumire.

Cercetarea a fost realizată prin nouă focus grupuri cu români din Austria, Franța, Italia, Marea Britanie și Spania, împărțiți în funcție de țara în care s-au stabilit și de opțiunea politică la turul II al alegerilor prezidențiale (Nicușor Dan sau George Simion. S-a evitat includerea în același focus grup a votanților ambilor candidați, astfel încât eventualele dispute să nu afecteze acuratețea studiului. Concluziile cercetării IRES au fost formulate de către Barbu Mateescu.

Electoratele diferă în funcție de cum se raportează la țara-gazdă

O primă concluzie este că identitatea politică a românilor din diaspora nu este legată neapărat de nivelul educației formale, ci mai mult de nivelul perceput al integrării în societățile în care trăiesc. Acest nivel este mai mare în cazul votanților lui Nicușor Dan.

• „Nu pot să spun că am simțit vreodată că nu aparținem comunității, că suntem discriminați sau că suntem priviți de sus. Niciodată nu s-a întâmplat chestia asta. Avem vecini austrieci, se comportă de parcă sunt părinții noștri mai în vârstă.” (expertă, Austria, votantă Nicușor Dan)
• „M-am îndrăgostit de țara asta. Este o țară simplă, oamenii sunt foarte simpli. Orice om e tratat la fel, indiferent de postul pe care-l ocupă, sau de funcție, sau de politică. Primești respect, prin comparație cu România. [aprobare din partea altor participanți]” (Franța, votanți Nicușor Dan)
• „Dacă te uiți la cineva în parc îți zice ‘hello’. Lumea aici e mai empatică, mai prietenoasă”. (muncitoare, Marea Britanie, votantă Nicușor Dan)

„Într-o măsură semnificativă votanții lui George Simion se simt „condamnați” (la a trăi în afara țării), relația lor emoțională cu România și chiar auto-identificarea cu populația din țară fiind semnificativ mai puternice”, a constatat sociologul Barbu Mateescu.

• „-Eu nu-i apreciez deloc pe italieni. Stau că trebuie să stau.
  -Ne consideră sluga lor (…) suntem mop-ul lor de spălat pe jos” (dialog între votante George Simion din Italia)”
• „Viața pentru noi în Italia nu este ușoară, este foarte grea. Stăm bine doar din punct de vedere financiar, să zicem. (..) Indiferent cât ești de bun, indiferent cât de perfectă imediat [italienii] îți găsesc ceva. Muncă neplătită, ore suplimentare, de ce? Pentru că sunt o străină în țara lor.” (femeie de serviciu, Italia, votantă George Simion)

Cum este văzută evoluția României

O altă linie de demarcație între românii din străinătate este dată de modul în care percep regiunea din România de unde au plecat sau pe care o vizitează. „Românii ce provin din marile orașe consideră că România este în dezvoltare, că locurile de muncă sunt numeroase și bine plătite, iar progresul este major”, susține Mateescu.

• „Eu când merg în țară, merg în Oradea. S-a schimbat foarte mult, s-a dezvoltat foarte mult, economic, turistic, sunt foarte multe job-uri noi în piața de muncă industrială. Și în Timișoara la fel.” (expertă, Austria, votantă Nicușor Dan)
• „Sectorul șase arată mult mai bine decât acum trei ani [când am plecat].” (medic, Franța, votant Nicușor Dan)

Cei ce provin din localități mai mici, în special din Vechiul Regat, consideră că România rămâne subdezvoltată și în profundă erodare. „Aceste percepții le oglindesc pe cele din interiorul țării și ajută la definirea opțiunilor de vot, unii români din diaspora dorind o schimbare radicală ( = votul pentru Georgescu/ Simion) iar alții opunându-se”, se arată în concluziile

• „Orașele au rămas mici. Intri într-un oraș zici că te duci undeva la țară, într-o comună. (…) la mine în [oraș din Muntenia] s-a umplut de amaneturi, farmacii și săli de jocuri. {aprobări din partea celorlalți participanți: „Da”, „Astea-s pe primul loc în țară”}” (muncitor întreprindere, Spania, votant George Simion)
• „Eu vorbesc la nivel local, sunt din [comună dintr-un județ al Munteniei]. De 30 de ani doar s-a distrus, fără să se construiască nimic, fără să se dezvolte nimic.” (îngrijitoare, Italia, votantă George Simion)

„Politicienii trăiesc în bula lor”

Cei unește însă pe toți românii din străinătate, indiferent de cum au votat la alegerile prezidențiale, este atitudinea față de clasa politică. „Antipatia față de politicieni este puternică. Percepția că ei reprezintă o clasă socială aparte, cu privilegii la care cetățenii obișnuiți nu au acces, arată potențialul populismului în viitor”, crede Barbu Mateecu.

• „Eu aș interzice oricărui politician ca famiile lor să se trateze la spitale de afară sau copiii lor să învețe afară. Eu i-aș forța pe toți să-și ducă familiile în spitalele noastre și copiii în școlile noastre. Poate așa o să observe și ei ce se întâmplă și o să schimbe ceva.” (șofer, Marea Britanie, votant Nicușor Dan)
• „Am impresia că ei trăiesc în bula lor și nu sunt conectați cu ceea ce se întâmplă real. Ei nu știu adevăratele probleme din societate.” (angajat în domeniul transporturilor, Marea Britanie, votant George Simion)
• „După cum s-a văzut, a fost mult mai ușor să voteze tăierea banilor la [sarcastic] proști decât să taie la ei subvenționarea partidelor – de pensii speciale nici mai spun. Procurorii și judecătorii pot să iasă la pensie la 47 de ani (..) noi suntem proștii lor?” (șofer, Marea Britanie, votant George Simion)
• „Orice faci ca om simplu ești tras la răspundere și plătești. Ei nu.” (șofer, Marea Britanie, votant Nicușor Dan)

„Diaspora care a votat George Simion este definită de suferință: dezamăgire față de direcția în care merge țara, o evaluare critică a propriului statut și (deseori) nefericire față de traiul în străinătate. Pentru acești oameni nu există un orizont pozitiv, comunitatea locală din care provin (aproape întotdeauna una săracă) și națiunea părând a se îndrepta din rău spre mai rău. Acesta este contextul în care speranța în Călin Georgescu este în continuare la cote înalte, această speranță având rolul de a echilibra psihologic tristețea și pesimismul care sunt altfel dominante”, se spune în concluziile studiului.

• „Eu l-am votat pe George Simion deoarece în spatele acestui om este un om care chiar își iubește țara: Călin Georgescu.” (chelneriță, Germania, votantă George Simion)
• „Pentru mine nu ar fi fost OK să mă reprezinte Simion la nivel european. Dar m-am gândit că dacă ieșea el era foarte mult sub tutela lui Călin Georgescu. Toate ideile bune spuse de Simion erau de la Călin Georgescu.” (votant George Simion din Franța)

Pe de altă parte, se observă că votanții lui George Simion nu au o identitate conservatoare clară, axa ideologică centrală fiind etatismul redistribuționist cu puternice trăsături socialiste.

„Teme sofisticate ideatic – precum limitarea drepturilor minorităților sexuale, războiul cultural dintre progresism și conservatorism sau redefinirea familiei pe coordonate non-tradiționale – au o importanță infinitezimală pentru votanții lui Simion, existând chiar o puternică antipatie la adresa BOR. Apariția unui partid de stânga care să-și asume apărarea intereselor părții mai sărace a României (și implicit și a diasporei muncitorești) ar avea un impact extrem de defavorabil asupra viitorului AUR”, susține Barbu Mateescu.