România pregătește scutul de securitate pentru Neptun Deep și infrastructura din Marea Neagră, anunță consilierul economic al lui Nicușor Dan

România va dispune de capacități avansate de detectare în Marea Neagră până în 2027 pentru a-și proteja proiectul offshore de gaze care o va transforma într-un exportator net de gaze, precum și alte infrastructuri, a declarat consilierul economic al președintelui Nicușor Dan pentru Reuters.

Agenția de presă notează că România, stat membru al Uniunii Europene și al NATO, are o frontieră terestră de 650 de kilometri (400 mile) cu Ucraina și a detectat în ultimii doi ani încălcări repetate ale spațiului său aerian de către drone rusești, precum și apariția de mine plutitoare în Marea Neagră, pe rutele comerciale și energetice cheie.

Proiectul offshore de gaze Neptun Deep, deținut în comun de OMV Petrom și de compania de stat Romgaz, va furniza primele livrări de gaz în 2027, ceea ce va face din România cel mai mare producător de gaze din UE.

„Ce este sigur este că România trebuie să investească în capacități avansate de detectare”, a declarat pentru Reuters Radu Burnete, consilier economic al președintelui Nicușor Dan.

„Acestea includ (…) radare, drone, senzori, ideea fiind că trebuie să fim mult mai conștienți de ceea ce se întâmplă în largul mării și aceasta este o prioritate. Trebuie să fie pusă în aplicare (până în 2027)”, a adăugat consilierul prezidențial.

O parte din aceste capacități vor fi finanțate prin programul de reînarmare SAFE a UE, în cadrul căreia România va putea accesa 16,6 miliarde de euro în perioada 2026 – 2030.

Conform condițiilor pentru aceste fonduri din inițiativa SAFE, unele elemente din ceea ce cumpără fiecare stat membru vor fi fabricate în țara respectivă, iar Burnete a precizat că Executivul de la București se va asigura că România va putea exporta o parte din ceea ce produce.

Conform lui Burnete, cheltuielile SAFE vor contribui la revitalizarea industriei de apărare a țării, care se află într-o situație dificilă, și la stimularea economiei, inclusiv prin redirecționarea unei părți din producție către producătorii de automobile aflați în dificultate, abordând în același timp unele probleme de securitate generate de războiul Rusiei în Ucraina.

El a spus că se așteaptă ca creșterea economică să se accelereze începând din 2027, susținută în parte de cheltuielile pentru apărare, gazele offshore și eforturile guvernului de a reduce deficitul bugetar.

Marea Neagră și fluviul Dunărea, care leagă România de Ucraina și Europa de Vest, fac parte din atractivitatea țării pentru investitori, a menționat Burnete, alături de investițiile statului în infrastructura autostrăzilor.

Dunărea și investițiile suplimentare în portul Constanța de la Marea Neagră ar putea face din România un hub logistic pentru reconstrucția Ucrainei.

„Vom finanța multe dintre aceste interconectări cu (Republica) Moldova și Ucraina din fondurile SAFE”, a mai spus Burnete.