INTERVIU Comisarul european pentru justiție vizitează Bucureștiul. Ce spune Michael McGrath, întrebat dacă rapoartele Comisiei reflectă inexact ce se întâmplă în justiția din România

„Importantă este existența unei Inspecții Judiciare independente și funcționale, precum și asigurarea integrității prin reguli clare și aplicabile privind declarațiile de avere”, spune comisarul european pentru democrație, justiție și statul de drept, Michael McGrath, într-un interviu acordat pentru publicul HotNews.

Comisarul Michael McGrath se află în România joi, 12 februarie, în contextul misiunii de evaluare privind statul de drept realizate anual de Comisia Europeană. Interviul a fost acordat HotNews pe email.

– Domnule comisar McGrath, unele asociații profesionale ale magistraților au susținut că rapoartele Comisiei Europene din ultimii ani nu au reflectat în mod obiectiv situația sistemului judiciar din România. A primit Comisia Europeană semnale potrivit cărora informațiile privind justiția provenite din România sunt distorsionate?
– Sunt la curent cu declarațiile făcute de anumite asociații.

În urma evaluării noastre de anul trecut, raportul din 2025 a inclus pentru România o recomandare privind asigurarea investigării și urmăririi penale eficiente a infracțiunilor comise în cadrul sistemului judiciar, inclusiv a cazurilor de corupție.

De asemenea, am recomandat consolidarea garanțiilor menite să asigure independența procurorilor de rang înalt, precum și îmbunătățirea organizării și funcționării poliției judiciare.

În final, am recomandat ca România să introducă reguli privind activitatea de lobby pentru membrii Parlamentului și să asigure eficiența sistemului de declarații de avere.

Aceste recomandări se bazează pe o analiză atentă a situației, realizată pentru fiecare dintre cele 27 de state membre ale UE, având la bază o gamă largă de surse și ținând cont de standardele internaționale aplicabile.

Comisia rămâne angajată în dialogul cu toți actorii relevanți în cadrul ciclului anual privind statul de drept.

„Atunci când statul de drept este slăbit, drepturile fundamentale sunt în pericol”

– Vizita dumneavoastră în România are loc într-un moment în care sistemul de justiție din țara noastră traversează o criză fără precedent. Un sondaj de opinie realizat la începutul acestui an arată că 70% dintre români nu au încredere în justiție.
– Într-un context în care sistemele democratice sunt supuse unor presiuni tot mai mari, iar drepturile fundamentale sunt tot mai des puse sub semnul întrebării, apărarea statului de drept este esențială pentru Uniunea Europeană. Atunci când statul de drept este slăbit, garanțiile democratice se erodează, iar drepturile fundamentale sunt în pericol.

Aceste principii trebuie apărate, pentru că ele stau la baza păcii, securității și prosperității Europei, precum și a societăților noastre libere, deschise și pluraliste. Ele nu reprezintă doar busola noastră morală, ci și cea mai solidă ancoră într-o lume volatilă.

De ce spune McGrath că vine în România

Statul de drept nu este un ideal abstract, ci o garanție de zi cu zi. El asigură o justiție egală pentru toți, instanțe independente și imparțiale și aplicarea corectă și consecventă a legilor. Impune limite puterii, protejează drepturile și garantează că nimeni nu este mai presus de lege. În practică, le oferă cetățenilor încrederea că disputele vor fi soluționate corect, libertățile vor fi respectate, iar justiția nu va depinde de avere, influență sau putere politică.

Apărarea statului de drept este o responsabilitate comună a instituțiilor europene și a statelor membre, parlamentele naționale având un rol central.

De aceea vin în România: pentru a discuta cu actorii-cheie, parteneri indispensabili în acest demers. Mesajul meu este clar: statul de drept este o garanție zilnică, iar noi trebuie să lucrăm zi de zi pentru a ne asigura că rămâne fundamentul Uniunii Europene.

Despre documentarul Recorder, „Justiția capturată”

– Documentarul Recorder „Justiție capturată”, bazat pe mărturii ale unor magistrați și foști magistrați, arată cum modificările legislative din ultimii ani au dus la consolidarea unei structuri piramidale în interiorul sistemului de justiție. A primit Comisia Europeană astfel de semnale și a cerut explicații decidenților din România?
– Sunt la curent cu faptul că documentarul „Justiție capturată” a generat o dezbatere publică intensă privind funcționarea sistemului judiciar și lupta împotriva corupției. Comisia monitorizează statul de drept în toate statele membre și face evaluări în acest sens prin rapoartele sale anuale. Raportul din 2026, inclusiv cel referitor la România, va fi publicat până în vară, la fel ca în anii trecuți. De aceea, echipa mea s-a aflat la București în ultimele două zile, având întâlniri cu autorități publice și cu actori relevanți, pentru a obține o imagine cât mai clară a situației.

„Aștept cu interes să discut cu prim-ministrul și cu ministrul justiției”

România a făcut pași pozitivi în domeniul justiției și al luptei anticorupție de-a lungul anilor. Cu toate acestea, sunt necesare eforturi suplimentare pentru consolidarea unui sistem judiciar cu adevărat independent și pentru întărirea luptei împotriva corupției. 

Este esențial ca România să asigure investigarea și urmărirea penală efectivă a infracțiunilor comise în cadrul sistemului judiciar, inclusiv a faptelor de corupție. La fel de importantă este existența unei Inspecții Judiciare independente și funcționale, precum și asigurarea integrității prin reguli clare și aplicabile privind declarațiile de avere.

Aștept cu interes să discut aceste aspecte cu prim-ministrul și cu ministrul justiției. De asemenea, voi avea întâlniri cu membri ai Parlamentului României, cu reprezentanți ai magistraturii, asociații profesionale ale magistraților și organizații ale societății civile.

– La trei ani de la închiderea Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), sistemul de justiție din România a înregistrat un regres semnificativ, potrivit unor magistrați din interiorul sistemului, care solicită acum modificarea legilor justiției din 2022.
– Este important să reamintim de ce a fost instituit Mecanismul de Cooperare și Verificare și de ce a fost, în cele din urmă, închis.

MCV a fost creat în contextul aderării Bulgariei și României la Uniunea Europeană. De la lansarea sa, în 2007, Comisia a raportat periodic progresele realizate în reformele asumate de cele două țări. Pentru ambele state membre, Comisia a concluzionat că obligațiile prevăzute în obiectivele specifice ale MCV, stabilite la momentul aderării, au fost îndeplinite în mod satisfăcător. În același timp, eforturile pentru implementarea completă a angajamentelor rămase au continuat.

În iulie 2023, Comisia a informat Consiliul și Parlamentul European cu privire la intenția sa de a închide oficial MCV pentru Bulgaria și România, după ce toate angajamentele au fost implementate. Conform concepției inițiale a mecanismului, MCV s-a încheiat odată cu atingerea integrală a obiectivelor sale.

„Închiderea MCV nu a însemnat o slăbire a statului de drept în România”

Este important de subliniat: închiderea MCV nu a însemnat o slăbire a statului de drept în România. Comisia continuă să monitorizeze situația îndeaproape și colaborează cu autoritățile române pentru a se asigura că reformele sunt sustenabile. Această monitorizare are loc în prezent prin ciclul anual al rapoartelor privind statul de drept, aplicabil tuturor statelor membre ale Uniunii Europene. Evoluțiile recente sunt în curs de analiză, iar evaluarea Comisiei va fi publicată în raportul din 2026, în această vară.

Despre prescripție

– Scăderea încrederii în sistemul de justiție din România a fost alimentată și de un val de achitări în mii de dosare de corupție în ultimii ani, pe motivul intervenirii termenelor de prescripție. Cum evaluați această situație?
– Comisia a constatat în raportul privind statul de drept din 2025 că, în urma deciziilor Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la prescripția răspunderii penale, instanțele au închis numeroase dosare de corupție și au anulat condamnări. Astfel de decizii pot ridica anumite semne de întrebare din perspectiva dreptului Uniunii Europene.

Un caz relevant pe această temă se află în continuare pe rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene.

De asemenea, urmărim afirmațiile unor magistrați potrivit cărora aceștia ar fi fost îndepărtați din completele de judecată pentru că intenționau să sesizeze CJUE.

Eu și echipa mea suntem pe deplin la curent cu situația și aștept să discut aceste aspecte în cadrul mai multor întâlniri pe durata vizitei mele la București.