Salariul net crește. Viața e tot mai scumpă. Cine câștigă, de fapt?

Decembrie 2025 a fost pentru România una dintre acele luni în care cifrele arată ca o victorie: salariul mediu net a urcat la 5.914 lei, iar brutul se apropie de 10.000 de lei, a anunțat joi Statistica. Față de noiembrie, creșterea e de 5,3% – o accelerare spectaculoasă pentru o singură lună. Dacă te-ai opri aici, ai putea scrie un comunicat optimist: „România intră în 2026 cu salarii mai mari”. Doar că, în realitate, România a intrat în 2026 cu o inflație de 9,7%.

În plus, bonusurile de Crăciun umflă statistica. În decembrie, salariile cresc aproape peste tot. Într-un comunicat transmis joi, INS spune clar de ce: prime ocazionale, al 13-lea salariu, bonusuri de performanță, tichete, ajutoare bănești.

Cu alte cuvinte: decembrie e luna în care economia își pune costum festiv.

Și atunci apar salturi uriașe la salarii: +28,4% în energie (electricitate, gaze, termoficare), +26,4% în intermedieri financiare, între +12% și +23% în industrii grele, telecom, petrol și gaze, logistică, apă-canal, farmaceutice, imobiliare etc.

Pe hârtie, România pare că explodează în prosperitate.

În viața reală, însă, oamenii își calculează altfel salariul: nu în procente, ci în banii „înghițiți” de coșul de cumpărături.

Cea mai dură propoziție din tot comunicatul INS

Există o singură frază care răstoarnă tot triumfalismul. „Indicele câștigului salarial real a fost 95,5% în decembrie 2025 față de decembrie 2024”. Tradus: deși salariul net nominal a crescut cu 4,8% într-un an, puterea de cumpărare a scăzut.

Practic, românul mediu din decembrie 2025 a avut mai mulți bani în buzunar. Doar că acei lei au cumpărat mai puțin decât în decembrie 2024. E una dintre cele mai crude situații economice: să primești o „mărire”, dar să te simți mai sărac.

INS arată și fractura reală: România nu are o piață a muncii unitară, ci două Românii care trăiesc în paralel.

Sus: România petrolului și a IT-ului. În extracția petrolului și gazelor se câștigă 13.012 lei net, iar în servicii IT: 12.588 lei net. Acestea sunt salarii care schimbă complet viața: credit, economii, vacanțe, investiții.

Jos: România ospitalității și a textilelor. Dacă lucrezi în hoteluri și restaurante, la sfârșitul lunii de trezești cu 3.557 lei. În industria confecțiilor iei 3.581 lei. Aici nu mai vorbim despre economii, vacanțe, investiții. Vorbim despre supraviețuire.

Diferența dintre cele două lumi este de aproape 4 ori.

Paradoxul: decembrie crește salariul mediu, dar nu pentru că toți câștigă mai mult

Deși n-o spune explicit în comunicat, INS induce o idee extrem de importantă, pe care publicul rar o înțelege: salariul mediu poate crește și dacă scad angajații cu salarii mici.

Asta înseamnă că, uneori, statistica nu se îmbunătățește pentru că oamenii sunt plătiți mai bine, ci pentru că: se reduc posturi prost plătite, ies din economie angajații vulnerabili, rămân în statistici cei cu salarii peste medie.

Este una dintre cele mai periculoase iluzii economice: salariul mediu poate arăta „mai bine” în timp ce oamenii slabi ies din sistem.

Bugetarii: aproape înghețați. Școala pierde, sănătatea stă pe loc

În sectorul public, decembrie nu a adus sărbătoare.

Sănătate: +0,3% (practic, stagnare)

Administrație publică: -0,4%

Învățământ: -2,5%

Față de decembrie 2024, în decembrie 2025 creșterea salarială a fost de 4,8%. Doar că oamenii nu își măsoară viața în „+4,8%”. O măsoară în: cât costă mâncarea, cât e rata, cât e chiria, cât e coșul de consum și cât rămâne după ce le achiți pe toate.

Venitul mediu anual în funcție de mărimea familiei

Când vorbim despre salarii și bani, e bine să ne uităm și la venitul mediu pe persoană (din Ancheta Bugetelor de Familie) care permite comparații corecte ale nivelului de trai între familii de mărimi și structuri diferite, nu doar între sume nominale totale pe familie.

Ca exemplu, luați familiile Ionescu și Popescu, care au același venit total (să zicem de 6.000 lei lunar). Dar familia Ionescu nu are copii, în vreme ce familie Popescu are 3 copii. Prin urmare, la venituri egale, bunăstarea lor diferă foarte mult.

Iar politicile sociale au nevoie de indicatori „centrați pe beneficiari” (persoane, nu doar familii), pentru a identifica persoanele și gospodăriile defavorizate și a le ținti corect cu beneficii și programe.

La ce se folosește concret venitul mediu pe persoană

În primul rând, la măsurarea bunăstării economice a populației în timp, pe regiuni și tipuri de gospodărie.

Apoi, la calculul și fundamentarea indicatorilor de sărăcie și de incluziune socială, unde contează venitul la nivel de persoană sau adult‑echivalent, nu doar suma la nivel de familie.

De asemenea, mai contează la evaluarea impactului politicilor publice (alocații, pensii, salariu minim, prestații sociale) asupra nivelului de trai al persoanelor.

Dacă combini acest indicator cu alți indicatori din ABF (cheltuieli pe persoană, structură de consum) poți vedea nu doar cât câștigă familiile, ci și cum își acoperă nevoile de consum.

Ultima parte a acestui articol este un fragment din newsletterul „EconoMix”, pe care jurnalistul Dan Popa îl trimite în fiecare joi dimineață. Dacă te interesează finanțele personale și vrei să primești recomandări economice, te poți abona aici: