Avertismentul guvernatorului BNR: România merge pe gheață subțire. „Nu suntem optimiști, încercăm să fim pozitivi”

Într-o țară în care oamenii au început să numere ieșirile în oraș, iar firmele se plâng de un declin major al cifrei de afaceri, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a rostit miercuri una dintre cele mai directe diagnoze ale ultimilor ani: România a trecut, în câteva luni, de la exces de cerere la un deficit major de cerere. O schimbare brutală, care poate împinge economia într-o recesiune „adevărată” în 2026, dacă nu este compensată de investițiile publice.

Jurnalistul Dan Popa trimite în fiecare joi dimineață newsletterul „EconoMix”. Dacă te interesează finanțele personale și vrei să primești recomandări economice, te poți abona aici:

Guvernatorul a admis, într-o conferință de presă aflată în desfășurare acum, că ținta de inflație pentru finalul acest an a fost schimbată la 3,9% (de la 3,7% anterior).

Vara în care România a văzut cum arată o criză: 10 miliarde de euro ieșiri de capital

Cea mai puternică secvență din discurs este, însă, cea despre vara trecută. Isărescu a amintit „criza din mai”, momentul în care demisia premierului de atunci Marcel Ciolacu a arătat piețelor cât de fragilă este România când politica intră în derapaj.

Rezultatul: ieșiri de capital de circa 10 miliarde de euro.

În acel punct, Guvernul a avut o prioritate absolută: finanțarea deficitului, păstrarea ratingului de țară și accesul la împrumuturi externe. Iar pachetul fiscal discutat cu Comisia Europeană a fost, în logica BNR, o centură de siguranță.

Prețul stabilității: creștere economică mai mică și cerere care intră în zona negativă

Dar centura de siguranță a venit cu un cost inevitabil. „Ajustarea fiscală a determinat costuri inerente în termeni de creștere economică”, a spus Isărescu.

Mai important: România a intrat într-o zonă pe care economiștii o descriu sec, dar care în viața reală înseamnă frână bruscă: deviația PIB a intrat în teritoriu negativ, iar cererea agregată s-a prăbușit.

„De la un excedent de cerere, în mai puțin de câteva luni, am ajuns la un deficit major de cerere care va continua”, a punctat guvernatorul Băncii centrale.

„Cum să greșească BNR?” – explicația din spatele prognozei care a explodat

Isărescu a răspuns și criticilor care au circulat recent în online: cum de BNR prognoza în februarie 2025 o inflație de 3,8% pentru decembrie 2025, iar realitatea a fost aproape 10%:

„Răspundem și unor postări pe care le-am văzut recent cum de a greșit Banca Națională în urmă cu un an, în februarie 2025, când a prognozat pentru decembrie 2025 3,8% inflație și a ieșit 10%, sau aproape 10%.

Deci nu am introdus în februarie anul precedent pachetul de măsuri fiscale, că nimeni nu știa care va fi. Atunci, în februarie, dacă vă aduceți aminte, în afară de situația politică complicată pe care am trăit-o cu toții, se discutau mai multe pachete de măsuri fiscale, inclusiv introducerea cotei progresive- care nu ar fi avut același impact asupra inflației. Deci nu aveam cum să introducem atunci un pachet pe care nu-l cunoșteam.

Nu știam nici cât și până unde va fi liberalizat prețul la energie electrică, dar imediat ce măsurile au fost adoptate, iulie-august, am revizuit prognoza și ne-am apropiat foarte mult de ceea ce, până la urmă, s-a întâmplat”.

Cu alte cuvinte: prognoza nu a fost „greșită”, ci realitatea s-a schimbat radical, după ce guvernul a adoptat măsuri fiscale și a început liberalizarea unor prețuri la energie.

România se strânge: mai puține vacanțe, mai puține haine, mai puține ieșiri în oraș

Guvernatorul BNR a vorbit mai mult în imagini sociale. A descris o economie în care consumul se retrage în tăcere: mai puține ieșiri în oraș, mai puține achiziții vestimentare, mai puține vacanțe, mai puține cumpărături importante, comerț în declin.

Este un tablou de ajustare dureroasă, care poate părea „normal” într-o consolidare fiscală, dar devine periculos dacă se transformă într-o spirală.

„Aici se plânge lumea de afaceri în declin major”. Acest declin al cifrei de afaceri din comerț ar putea să ducă la o recesiune adevărată pentru întreg anul”, a avertizat Isărescu.

Singura plasă: investițiile publice. Dar e aproape imposibil să compensezi consumul

În opinia guvernatorului BNR, singurul motor care poate ține economia deasupra apei fără să reaprindă inflația sunt investițiile publice: „Ele sunt singurele care pot să dea creștere economică și să nu genereze inflație și dezechilibre externe”.

Dar aici vine paradoxul românesc: Consumul este de câteva ori mai mare decât investițiile. Și cu atât mai mult decât investițiile publice. Asta înseamnă că, pentru a compensa o cădere serioasă a consumului, investițiile publice ar trebui să crească enorm. „Ar trebui ca o creștere a investițiilor publice să fie de două cifre”, spune Isărescu.

Altfel spus: statul ar trebui să accelereze ca un sprinter într-o cursă în care abia respiră.

Stabilitatea politică devine variabilă economică

Isărescu a spus clar ceea ce în România se spune rar atât de direct de la vârful unei instituții: consumul în scădere are efect social și politic. „Consumul populației în scădere este dureros din punct de vedere social. Și are impact asupra stabilității politice.”

Iar stabilitatea politică, în viziunea BNR, este condiția ca România: să evite recesiunea în 2026, să continue dezinflația, să recâștige încrederea investitorilor.