Legătura dintre antibiotice, pofta de dulce și agitația la copii, explicată de dr. Olimpia Pașca, MedLife. „Nu orice roșu în gât se tratează cu antibiotic”

Doar un copil din 10 tratați cu antibiotice avea, de fapt, nevoie de un astfel de tratament, estimează dr. Olimpia Pașca, medic pediatru în cadrul Hyperclinicii MedLife Oradea, raportându-se la cazurile pe care le vede în cabinet. Pentru mulți copii, însă, după administrări repetate pot apărea manifestări pe care părinții nu le leagă imediat de tratament, ci de probleme digestive sau de mofturi: poftă crescută de dulce și de carbohidrați, în general, agitație, iritabilitate, somn mai neliniștit, dureri de burtă. Cauza poate fi un microbiom dezechilibrat, spune medicul. „Nu orice roșu în gât se tratează cu antibiotic“, avertizează ea, explicând ce efecte pot avea antibioticele asupra florei intestinale și ce pot face părinții ca să o susțină după tratament.

În cabinetul medicului pediatru Olimpia Pașca ajung frecvent copii care, după câteva episoade de răceli cu febră și roșu în gât, tratate cu antibiotice, rămân cu manifestări care nu par să aibă legătură cu problema inițială: dureri de burtă, constipație, reflux, piele cu leziuni de dermatită atopică, intoleranțe alimentare, somn agitat sau un apetit greu de stăpânit pentru dulce și carbohidrați. Toate pot avea legătură între ele, spune dr. Pașca: microbiomul intestinal dezechilibrat.

„Antibioticul dereglează flora intestinală. Iar flora intestinală are un rol foarte important în sănătate: susține imunitatea, ne protejează de alergii și influențează inclusiv axa intestin-creier“, explică pediatrul.

Rolul microbiomului în imunitate

În primii ani de viață, microbiomul se construiește rapid și este sensibil la schimbări. Când balanța se dezechilibrează, încep să apară consecințele: unii copii au simptome digestive aparent inexplicabile repetate, alții se confruntă cu dermatite, alții răcesc des, sunt mereu balonați și pot avea inclusiv probleme de comportament.

Legătura dintre microbiom și imunitate este bine susținută în literatura medicală, iar diferențele de microbiom pot apărea încă de la naștere (de exemplu, în funcție de tipul nașterii și de alimentația din primele luni), cu un rol important al alăptării și al nașterii naturale în modularea acestor diferențe.

Antibiotic pentru roșu în gât sau pentru febră: când este util

Cele mai comune situații întâlnite de dr. Pașca sunt micii pacienți tratați cu antibiotice pentru febra mare, care de multe ori îi sperie pe părinți, și pentru roșu în gât. Problema este că, în multe cazuri, de vină poate fi o infecție virală, iar administrarea de antibiotice este inutilă și poate fi chiar nocivă. „Nu orice febră trebuie tratată cu antibiotic. De multe ori, este vorba despre infecții virale. De asemenea, nu orice roșu în gât necesită antibiotic“, spune dr. Pașca. Din experiența ei clinică, foarte puține dintre cazurile văzute ajung să aibă nevoie reală de antibiotic – „aș zice în jur de 10%“.

De altfel, literatura de specialitate subliniază importanța utilizării judicioase a antibioticelor, în condițiile în care cele mai multe infecții respiratorii de sezon la copil sunt virale și nu se tratează cu antibiotic, iar administrarea inutilă aduce efecte adverse și contribuie la rezistența la antimicrobiene.

Mesajul medicului nu este, însă, evitarea totală a antibioticelor, pentru că există situații în care administrarea de astfel de medicamente este esențială – cum sunt infecțiile bacteriene confirmate prin analize sau foarte probabile, după utilizarea unor instrumente clinice și teste rapide.

Febra nu este o boală. Când e cazul să intervenim cu antitermice și când nu

Frica de febră este o problemă întâlnită frecvent în rândul părinților și, de multe ori, stă la baza utilizării excesive a tratamentelor – fie că este vorba despre antitermice sau chiar despre antibiotice. În plus, unii părinți folosesc antiinflamatoare de tipul ibuprofenului și pentru alte simptome care supără copilul, nu doar pentru febră: nas înfundat, durere în gât – sau chiar din dorința de a-l reîntoarce mai repede în colectivitate. O consecință a utilizării excesive a antiinflamatoarelor mai puțin cunoscută, dar susținută de studii este că scad imunitatea. 

„Febra este un semn că organismul luptă și trebuie să-l lăsăm un pic să lupte“, spune medicul, subliniind că tratamentul trebuie adaptat la copil (vârstă, antecedente, risc de convulsii febrile etc.) și că decizia se ia împreună cu medicul care îl evaluează. 

Folosite neadecvat, antitermicele pot prelungi evoluția virozei sau pot crește riscul de suprainfecție, tocmai pentru că febra face parte din mecanismul de apărare. 

Ce se întâmplă în intestin după antibiotic: diareea e doar o parte din problemă

Când vorbim despre efectele antibioticelor, părinții se gândesc adesea la diaree sau constipație. Dar pediatrul descrie un tablou mai larg: dureri abdominale recurente, balonare, reflux, limbă încărcată, halena de dimineață, poftă mai crescută ca oricând de dulciuri și preferința aproape exclusivă pentru carbohidrați, la care se pot adăuga agitație, somn neodihnitor și iritabilitate.

„Când există o dereglare a florei intestinale, copiii preferă să mănânce mai mult dulciuri, carbohidrați – pâine, paste, banane, cartofi“, spune dr. Pașca. În plus, adaugă ea, unele familii observă iritabilitate, agitație sau somn fragmentat – explicația fiind legătura bidirecțională dintre intestin și creier (axa intestin-creier), intens studiată în ultimii ani.

Probioticele nu se iau la întâmplare. Soluțiile recomandate de medic

Termenul „probiotic“ administrat pe durata tratamentului cu antibiotice este foarte generic. De fapt, reechilibrarea florei intestinale atât pe parcursul curei de antibiotic, cât și după, ar trebui stabilită și personalizată împreună cu medicul pediatru. „Antibioticul trebuie dat cu probiotic – unele se pot administra în același timp, altele la distanță de antibiotic. Iar eu insist pe continuarea tratamentului cu probiotic măcar o săptămână-două după finalizarea curei cu antibiotice“, subliniază dr. Pașca, adăugând că uneori alege probiotice diferite, inclusiv schimbate la 1-3 luni, în funcție de simptome.

Aici merită o nuanță importantă: în studiile clinice, beneficiile sunt dependente de tulpină și doză (nu toate probioticele sunt echivalente), iar recomandarea se personalizează – mai ales la copiii cu boli cronice sau imunitate compromisă.

În paralel, medicul pune accentul pe alimentele care hrănesc bacteriile „bune“: prebiotice, precum fibrele din legume, fructe, leguminoase, cereale integrale – adaptate vârstei și pe obiceiuri care susțin un microbiom divers, inclusiv activitatea fizică în aer liber.

Ce alte tratamente pot afecta flora intestinală

Medicul spune că nu doar antibioticele pot perturba echilibrul microbiomului, ci și folosirea prelungită a unor antialergice sau a unor suplimente alimentare, cum este vitamina C sintetică. Cel mai bine este ca părinții să discute cu medicul pediatru despre toate suplimentele și tratamentele administrate pe termen lung copiilor, pentru că, la vârste mici, balanța risc-beneficiu se poate schimba rapid și poate fi nevoie de ajustări și personalizări ale dozelor și tratamentelor. 

Când sunt necesare testele de microbiom

Dr. Olimpia Pașca spune că, atunci când simptomele persistă (poftă crescută de dulce și carbohidrați, balonare, gaze, dureri de burtă, reflux, limbă încărcată, miros neplăcut al respirației dimineața, iritabilitate sau somn agitat), pot fi utile anumite teste ale microbiomului. În practica ei, folosește două tipuri de evaluări, în funcție de vârsta copilului: analiza numită „Microbiom“, recomandată în general copiilor de peste 3 ani, și o analiză pentru cei mai mici, pe care o numește „Disbioză“. Ambele sunt investigații din scaun care pot sugera dacă flora intestinală este dezechilibrată și ce direcție de reechilibrare are sens în contextul simptomelor.

Medicul mai explică faptul că, pe lângă aceste teste orientate spre microbiom, există și alte analize de scaun care pot ajuta la înțelegerea problemei din mai multe unghiuri: dacă există semne de inflamație intestinală, dacă intestinul este „iritat“ după probleme repetate (inclusiv după antibiotice) sau dacă apar indicii care pot însoți manifestări de tip alergic. 

***

Citește și alte articole informative, pe subiecte medicale, în secțiunea Facem România bine.

Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România și face parte dintr-un demers amplu de informare și educare, dedicat prevenției și unui stil de viață sănătos, pe termen lung.

La MedLife, sănătatea este abordată cu atenție și responsabilitate, pornind de la nevoile reale ale fiecărui pacient. Deciziile medicale se bazează pe evaluări complexe, susținute de echipe multidisciplinare de medici buni și tehnologii de ultimă generație. Prin soluții moderne de diagnostic și tratament și, mai nou, prin expertiza în genomică și posibilitatea de identificare timpurie a riscurilor pentru boli comune sau asociate stilului de viață, MedLife își propune să ajute oamenii să aibă mai multă grijă de sănătatea lor.

Obiectivul este clar: prevenția activă și intervenția la timp, înainte ca problemele de sănătate să afecteze echilibrul și calitatea vieții. Pentru că sănătatea înseamnă mai mult decât absența bolii. Înseamnă energie, mobilitate și echilibru, la orice vârstă. MedLife investește constant în soluții care susțin o stare de sănătate durabilă și contribuie la o viață trăită bine, nu doar astăzi, ci pe termen lung.

Mai multe informații despre serviciile disponibile pot fi găsite pe https://www.medlife.ro/.

Articol susținut de MedLife