Capcana „Always On”. De ce simțim nevoia să verificăm telefonul la fiecare 5 minute și cum ne afectează FOMO sănătatea mintală

Telefonul este primul obiect pe care îl atingi dimineața și ultimul pe care îl lași din mână înainte de culcare. Între aceste două momente, îl verifici poate de zeci de ori. Uneori fără un motiv clar. Alteori dintr-o neliniște difuză că s-ar putea să fi ratat ceva important: un mesaj, o știre, o oportunitate, o invitație. Fenomenul poartă un nume care a intrat deja în limbajul comun – FOMO (Fear of Missing Out – teama de a pierde ceva).

FOMO nu este doar o formulă catchy inventată de marketingul digital. Este un construct psihologic analizat în ultimul deceniu în sute de studii, iar efectele sale asupra sănătății mintale încep să fie înțelese tot mai clar. În spatele reflexului de a debloca telefonul la fiecare cinci minute stau mecanisme biologice, sociale și cognitive care, repetate zilnic, pot contribui la anxietate, insomnie și epuizare.

Dacă simți că stresul digital, oboseala cronică și presiunea de a ține pasul cu toți ceilalți nu mai sunt simple episoade, ci un fundal constant al vieții tale, Conferința Refericirea, ediția a 4-a, e locul unde conversația devine aplicată. Vino pe 21 martie 2026 la ARCUB București (strada Lipscani 84-90) să reînveți să trăiești dincolo de ecrane. Dr. psihiatru Vlad Stroescu îți va explica cum te afectează stresul și ce poți schimba imediat. Pshihologul Iulia Barca va vorbi despre adaptare și despre cum reconstruim stabilitatea când viața se schimbă.

Dr. dermatolog Andreea Moroianu demontează miturile despre îngrijire și presiunea perfecțiunii, iar Ela Craciun deschide discuția despre comparație, anxietatea de a fi depășiți și regulile mereu schimbătoare ale lumii digitale. Găsești bilete AICI.

De unde vine FOMO

Termenul FOMO a fost popularizat în anii 2000, dar conceptual a fost definit riguros în 2013 de cercetătorii Andrew K. Przybylski, Kou Murayama, Cody R. DeHaan și Valerie Gladwell, într-un articol publicat în Computers in Human Behavior. Autorii au descris FOMO drept „teama că alții ar putea trăi experiențe recompensatoare pe care tu le pierzi”.

Cercetarea a arătat că nivelurile ridicate de FOMO sunt asociate cu satisfacție scăzută față de viață, dispoziție mai negativă și utilizare mai frecventă a rețelelor sociale. Mai important, autorii au legat FOMO de nevoi psihologice fundamentale – autonomie, competență și relaționare.  Atunci când aceste nevoi nu sunt satisfăcute în viața offline, crește vulnerabilitatea la FOMO și la utilizarea compulsivă a tehnologiei.

De ce verificăm telefonul atât de des

Eroarea comună în analiza dependenței de tehnologie este plasarea responsabilității exclusiv pe umerii utilizatorului, invocând „lipsa de voință”. În realitate, arhitectura platformelor digitale moderne este construită pe mecanismele neurobiologice ale învățării prin recompensă. Conceptul de „recompensă variabilă”, fundamentat în anii ’50 de psihologul B.F. Skinner, este astăzi motorul din spatele fiecărui refresh pe care îl dăm unui flux de știri.

Atunci când verificăm telefonul, creierul caută o doză de dopamină. Dacă găsim ceva interesant, o primim. Dacă nu, reluăm acțiunea. Această incertitudine cauzată de faptul că nu știi dacă următoarea notificare va fi o veste crucială sau o informație irelevantă este mult mai adictivă decât o recompensă previzibilă. Utilizarea problematică a smartphone-ului nu este o patologie izolată, ci o formă de reglare emoțională deficitară. Folosim ecranul pentru a suprima disconfortul psihic imediat, de la plictiseală la anxietate socială.

FOMO și fragmentarea identității sociale

Dacă dopamina ne face să deschidem telefonul, cortizolul ne face să ne temem să îl închidem. Fear of Missing Out (FOMO) a evoluat dintr-un simplu acronim urban într-un indicator clinic al stresului social. Într-o societate hiper-conectată, informația a devenit monedă de schimb pentru incluziunea în grup. Teama că „se întâmplă ceva important fără mine” sau că „alții au experiențe mai valoroase” activează circuitele cerebrale legate de supraviețuire. În mediul primar, excluderea din grup însemna moartea. Astăzi, excluderea dintr-un flux de informații sau dintr-o conversație digitală este percepută de creier cu o intensitate similară.

Consecința directă este fragmentarea atenției. Un studiu realizat de University of California arată că, după o singură întrerupere digitală, creierul are nevoie de aproximativ 23 de minute pentru a reveni la starea inițială de concentrare profundă. Într-un regim „Always On”, individul ajunge să trăiască într-un perpetuu „prezent fragmentat”. Această stare de veghe forțată epuizează resursele cortexului prefrontal, responsabil pentru deciziile complexe și controlul impulsurilor, lăsându-ne și mai vulnerabili în fața stimulilor digitali.

Impactul asupra organismului. De la insomnie la inflamație cronică

Efectele acestei conexiuni neîntrerupte nu rămân în sfera psihologiei, ci migrează rapid către fiziologie. Relația dintre stresul digital și degradarea calității somnului este deja documentată prin zeci de studii. Expunerea la lumina albastră a ecranelor în orele serii inhibă secreția de melatonină, însă componenta cognitivă este adesea mai nocivă decât cea optică. „Supraexcitarea informațională” menține sistemul nervos simpatic într-o stare de alertă, împiedicând tranziția către somnul profund, singura etapă în care creierul realizează eliminarea reziduurilor metabolice prin sistemul glimfatic.

Mai mult, unele cercetări sugerează că stresul cronic de intensitate mică generat de notificările constante și de presiunea de a răspunde instantaneu menține niveluri ridicate de cortizol în organism. Acest exces hormonal are un efect imunosupresor și pro-inflamator. Nu este o coincidență că afecțiunile dermatologice exacerbate de stres sau tulburările digestive nespecifice sunt tot mai frecvente în rândul populației urbane active. Corpul încearcă să comunice epuizarea pe care mintea, sedată de fluxul constant de date, refuză să o recunoască.

Când informația devine greu de gestionat

Trăim într-o economie a atenției. Informația nu mai este rară, este copleșitoare. Ceea ce a devenit limitat este capacitatea noastră de a o procesa. Platformele digitale concurează agresiv pentru fiecare secundă din timpul utilizatorului, iar această competiție a dus la rafinarea algoritmilor și a mecanismelor de captare a interesului într-un mod fără precedent istoric. Notificări optimizate, conținut personalizat, recompensă variabilă, flux infinit. Toate sunt concepute pentru a prelungi interacțiunea și a reduce pauzele. Problema nu este doar volumul informației, ci faptul că atenția, resursă cognitivă finită, este permanent fragmentată.

Ce se erodează în acest proces nu este doar timpul, ci spațiul mental. Capacitatea de a sta singur cu propriile gânduri, fără un ecran interpus, devine tot mai rară. Iar această „zonă liberă” este esențială pentru procesele psihice profunde: reflecție, integrarea experiențelor dificile, creativitate, consolidarea identității. Când suntem conectați continuu la opiniile, reacțiile și viețile altora, reperele interne tind să fie înlocuite de validare externă. Identitatea începe să se construiască prin comparație și reacție, nu prin introspecție. În timp, această externalizare a atenției poate slăbi sentimentul de coerență personală și poate amplifica dependența de feedbackul digital.

Nevoia unei noi igiene digitale

Soluția la capcana „Always On” nu rezidă în tehnofobie sau în izolarea de societate. Tehnologia este deja parte integrantă din infrastructura existenței noastre. Ceea ce este necesar este dezvoltarea unei „igiene digitale” la fel de riguroase ca igiena alimentară sau cea fizică.

Recuperarea autonomiei înseamnă înțelegerea faptului că nu orice notificare este o urgență și că dreptul de a nu fi disponibil în permanență este o condiție sine qua non pentru sănătatea mintală. Într-un secol în care suntem învățați că a „ține pasul” este singura cale spre succes, cea mai mare dovadă de reziliență ar putea fi, paradoxal, capacitatea de a rămâne în urmă. Trebuie să oprești zgomotul pentru a auzi, din nou, semnalele propriului organism.

Conferința Refericirea, ediția a 4-a

Unde te uiți vezi numai „vieți perfecte”, în timp ce tu nu ai timp nici să respiri? Te invităm la cea de-a patra ediție a conferinței ReFericirea, un eveniment dedicat celor care nu doar că nu caută o viață ideală, dar vor să se bucure de fiecare zi fix așa cum vine, cu imperfecțiuni și obstacole. Te așteptăm pe 21 martie 2026, în intervalul 10.00-16.00, la ARCUB București. Găsești bilete AICI.

Agenda

10.00-10.30 Welcome coffee

10.30 – 11.30 Dr. Vlad Stroescu, medic specialist psihiatru – Sănătatea înseamnă liniște.
Cum îți afectează stresul analizele, ce legătură are somnul cu imunitatea, cum recunoști semnele supraîncărcării organismului și ce poți schimba imediat în rutina ta

11.30—12.30 Iulia Barca, psiholog și psihoterapeut. – Când viața se schimbă. Cum ne regăsim stabilitatea. Despre adaptare, despre frica inevitabilă din spatele schimbărilor mari sau mici și despre felul în care ne putem reconstrui echilibrul folosind resurse reale.

12.30 – 12.45 Pauza de cafea

12.45- 13.45 Dr. Andreea Moroianu, medic specialist dermatovenerologie – Frumusețe fără presiune. Îngrijire care nu te epuizează. Ce înseamnă îngrijirea corectă într-o perioadă în care pielea este presată de stres, lipsă de somn, poluare și idealuri nerealiste.

13.45 – 14.15 Pauza de prânz

14.15 – 15.15 Ela Crăciun, prezentator și realizator TV – Presiunea digitală. Ce simțim, ce pierdem, cum ne adaptăm. Despre teama de a nu ține pasul, despre anxietatea că vom fi „depășiți”, despre comparațiile continue și sentimentul că oricând poate apărea ceva care ne schimbă regulile jocului.