Programul de Guvernare pe Transporturi – Rutier: O companie nouă, specializată, pentru implementarea marilor proiecte de autostrăzi; 2% din PIB pentru transport; eliminarea taxei de pod la Giurgiu / LISTA de proiecte pentru următorii 10 ani

„România are nevoie de un salt de dezvoltare în infrastructura de transport în următorii 10 ani”, susține programul de guvernare PNL-USR/PLUS-UDMR în debutul capitolului Transporturi. Printre alte măsuri, noul Guvern vrea să aloce în medie 2% din PIB și vrea ca proiectele de infrastructură să devină prioritate absolută în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență. Printre măsurile de reformă, noul Guvern își propune să operaționalizeze Compania de Investiții Rutiere, o companie creată de la zero, specializată doar pe implementarea proiectelor mari, precum autostrăzile și drumurile expres.

• Descarcă de aici Programul de Guvernare al Cabinetului Cîțu (PNL-USR/PLUS-UDMR)

„Finalizarea marilor proiecte de infrastructură rutieră trebuie să fie una din prioritățile strategice ale României în următorii 10 ani, astfel încât anii 2020-2030 să devină o decadă transformațională pentru România”, se arată în Programul de Guvernare.

Investițiile în infrastructura de transport reprezintă, în viziunea Guvernului PNL-USRPLUS-UDMR, o prioritate națională, motiv pentru care vor fi susținute prin politici structurale ce vor garanta eficiența lor.

„Planul Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2020-2030 cuprinde viziunea strategică pentru următorul deceniu și va sta la baza construcției infrastructurii românești”, se arată în documentul depus de premierul desemnat Cîțu la Parlament.

Următorii 4 ani vor fi decisivi pentru evoluția domeniului transporturilor, în care Guvernul se va concentra pe câteva direcții de acțiune care să ne garanteze îndeplinirea cu succes a obiectivelor strategice fixate prin Programul de Guvernare, pe componenta de infrastructură de transport:

▪ Accelerarea implementării proiectelor aflate în execuție printr-un management responsabil și pro-activ, printr-un dialog continuu cu antreprenorii și o colaborare inter-instituțională eficientă, astfel încât să fie identificate rapid soluțiile în vederea eliminării eventualelor blocaje apărute pe parcursul derulării acestor proiecte;

▪ Monitorizarea atentă a proiectelor aflate în derulare pe principalele coridoare de conectivitate europeană, astfel încât perspectiva lor de finalizare să se încadreze într-un orizont mediu de timp;

▪ Demararea de noi proiecte de investiții în infrastructura de transport prin promovarea unor documentații mature și bine fundamentate, care să aibă la bază eficiența economică a acestor proiecte;

▪ Realizarea conectivității între regiunile istorice prin intensificarea procesului de închidere a coridorului IV rutier și feroviar pan-european și a implementării proiectelor de infrastructură mare din Regiunea Moldovei, pe Coridorul IX pan-european, precum și pe axa Est-Vest;

▪ Continuarea programului de redresare a companiilor de stat din domeniul transporturilor și a procesului de selecție a managerilor profesioniști în baza unei analize transparente și solide;

▪ Atragerea specialiștilor români care lucrează în străinătate (“repatrierea”) în implementarea unor proiecte majore de miliarde de euro;

▪ Parteneriate cu instituții publice care gestionează infrastructură în alte state membre UE pentru asistență tehnică

▪ Implementarea Planului Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2020-2030, document care actualizează strategia de implementare a M.G.P.T., și care va sta la baza accesării fondurilor europene în viitorul exercițiu financiar european;

▪ Adoptarea unei noi strategii de finanțare a proiectelor de infrastructură care să asigure implementarea proiectelor în mod sustenabil și eficient. Vor fi susţinute investiţiile majore în infrastructură având ca principală sursă de finanţare fondurile europene nerambursabile, acesta fiind un factor cheie al modernizării României. Uniunea Europeană încurajează statele în accesarea, pe lângă fondurile europene, și a altor instrumente de finanțare pentru a maximiza impactul acestora și pentru a permite dezvoltarea unui număr mai mare de proiecte.

Astfel, se va acționa pe 3 direcții pentru a obține un mix care să asigure necesarul de finanțare:

– alocarea, în medie, a 2% din PIB pentru infrastructura de transport pentru următorii 4 ani;

– utilizarea fondurilor externe nerambursabile (P.O.I.M., C.E.F., P.O.T., P.N.R.R.);

– antrenarea de fonduri rambursabile, fonduri de tip P.P.P. sau împrumuturi I.F.I.

▪ Consolidarea parteneriatului dintre C.N.A.I.R. și autoritățile locale pentru implementarea unor proiecte de infrastructură de interes local și regional de natura variantelor ocolitoare, drumurilor de legătură la drumurile naționale, autostrăzilor, drumurilor expres, drumurilor alternative ca soluții pentru descongestionarea de trafic rutier, inclusiv modernizarea, reabilitarea acestora, precum și între C.F.R. S.A. și autoritățile administrației publice locale, pentru modernizarea infrastructurii feroviare, în scopul introducerii trenurilor metropolitane și urbane.

▪ Intensificarea colaborării în cadrul Parteneriatului Inițiativei celor trei Mări, în vederea dezvoltării unor proiecte de infrastructură de transport de importanță strategică regională, care vor contribui la dezvoltarea economică și la coeziunea europeană.

▪ Utilizarea duală a infrastructurii de transport: construcția sau dezvoltarea infrastructurii de transport trebuie să asigure permanent, procesul de transport, atât pentru pasageri și mărfuri, cât și pentru mobilitatea militară și transportul echipamentelor aferente acesteia.

▪ În domeniul fondurilor europene, este prioritară închiderea P.O.I.M. 2014-2020, pregătirea viitorului exercițiu financiar P.O.T. 2021-2027 și lansarea Planului Național de Redresare și Reziliență.

În ceea ce privește direcțiile generale de acțiune, acestea privesc finalizarea pregătirii strategice în ceea ce privește prioritizarea proiectelor pe fiecare mod de transport și corelarea acestora cu sursele de finanțare. Astfel, în perioada 2021-2024 ne raportăm la închiderea POIM 2014-2020 (n+3), lansarea POT 2021-2027, lansarea PNRR, precum și corelarea acestor surse de finanțare cu creșterea investițiilor finanțate din bugetul de stat, conform angajamentelor Planului investițional, ce prevede alocarea în medie a 2% din PIB pentru infrastructura de transport în următorii 10 ani.

Având în vedere faptul că în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (RRF) se estimează o alocare de ~30,5 miliarde de euro pentru România (13,8 miliarde de euro granturi și 16,7 miliarde de euro împrumuturi), și ținând cont de condiționalitățile impuse în vederea implementării proiectelor cuprinse în P.N.R.R., se află în pregătire un portofoliu de proiecte aferent acestui instrument financiar. Guvernul PNL-USR/PLUS-UDMR își asumă proiectele de infrastructură ca prioritate absolută în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență.

• RUTIER

Principalele obiective pe sectorul rutier pentru perioada 2021-2024 se axează pe următoarele coordonate:

I.1. Creșterea calității infrastructurii rutiere de transport, de interes național, printr-un amplu program de întreținere curentă și periodică, implementat în perioada 2021-2024;

I.2. Îmbunătățirea siguranței rutiere, în concordanță cu politica U.E., prin implementarea unor programe de investiții naționale sau finanțate în baza unor parteneriate cu instituții financiare internaționale;

I.3. Dezvoltarea, modernizarea și digitalizarea infrastructurii rutiere, prin accelerarea programelor de investiții cu impact asupra creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene nerambursabile alocate prin Programul Operațional Infrastructura Mare 2014-2020, Programul Operațional de Transport 2021-2027 și Programul Național de Reformă și Reziliență prin realizarea, a unui număr de peste 1.000 km de autostrăzi și drumuri expres, după cum urmează:

▪ Continuarea proiectelor în execuție și finalizarea acestora, respectiv:

o A3, Autostrada Transilvania (cca. 155 km) – 4,2 miliarde de Lei, fără TVA; pregătirea implementării tronsonului Târgu Mureș – Brașov;

o A1, Autostrada Sibiu–Pitești:

▪ Accelerarea implementării Autostrăzii Sibiu-Pitești, pe toate cele 5 secțiuni ale proiectului, fiind asigurată finanțarea nerambursabilă prin emiterea deciziei de finanțare de către Comisia Europeană – total investiție 13,7 miliarde de Lei, fără TVA – din care 2,3 miliarde de Lei, fără TVA, pentru secțiunile 1 și 5;

▪ Pregătirea proiectului de legătură DN7C Curtea de Argeș – A1 (Secțiunea 5 Sibiu-Pitești) – Râmnicu Vâlcea.

o A0, Autostrada de centură a municipiului București (cca.100 km) – aproximativ 5 miliarde de Lei, fără TVA;

o A10, Autostrada Sebeș-Turda – lotul 2 – 550 de milioane de Lei, fără TVA (total loturile 1 și 2 – 1,9 miliarde de Lei, fără TVA);

o DX12, Drum expres Craiova–Pitești (121 km) – 3,2 miliarde de Lei, fără TVA;

o Drum expres Brăila–Galați (12 km) – 530 de milioane de Lei, fără TVA;

o Podul suspendat peste Dunăre de la Brăila – 1,9 miliarde de Lei, fără TVA.

▪ Dezvoltarea infrastructurii rutiere în mod echilibrat și sustenabil prin demararea și finalizarea unor secțiuni de autostrăzi și drumuri expres din regiunea Moldovei, Dobrogei, Regiunii de Sud, Transilvaniei, după cum urmează:

o Demararea unor proiecte noi de investiții prin programul de construcție autostrăzi și drumuri expres în baza unor documentații mature și bine fundamentate, care vorstabili traseul optim și valoarea de investiție;

▪Autostrada A8, Târgu Mureș – Târgu Neamț-Iași-Ungheni (aprox. 311 km) – 36 miliarde de Lei, cf. M.G.P.T.;

▪Autostrada A7, Ploiești-Buzău-Focșani-Bacău-Pașcani-Suceava-Siret (421 km) – 8,2 miliarde de Lei, fără TVA, conform analizei multicriteriale;

▪Autostrada A13, Brașov – Bacău (160 km) – 8,8 miliarde de Lei, fără TVA, conform MGPT;

▪ Autostrada A13, Sibiu – Brașov, în continuarea secțiunii Brașov-Bacău (125 km) – 7,1 miliarde de Lei, fără TVA, conform MGPT;

▪Drum expres Craiova – Pitești (loturile 3 și 4) – 1,3 miliarde de Lei, fără TVA, valoare de atribuire a contractelor;

▪Drumurile expres din zona Dobrogei, a căror rentabilitate economică impune cu prioritate realizarea lor – proiecte în valoare de 11 miliarde de Lei, fără TVA (Drumuri expres Buzău-Brăila, Focșani – Brăila, Brăila – Tulcea, Constanța – Tulcea, Tișița – Albița), din care se vor finaliza Drumurile expres Buzău-Brăila și Focșani-Brăila, în valoarea de 3,2 miliarde de Lei, fără TVA;

▪Drum expres Calafat – Lugoj; Reabilitarea/reparația capitală a 157 de poduri, considerate prin expertize tehnice drept necesități urgente de intervenție;

▪Drum expres Sfântu Gheorghe – Ditrău, respectiv Sovata – Miercurea Ciuc

▪ Creșterea mobilității în zona Valea Prahovei prin:

o Finalizarea proiectării și licitarea execuției lucrărilor pentru construcția Autostrăzii Ploiești-Brașov (6,5 miliarde de Lei, fără TVA, conform S.F. din 2010)

o Creșterea capacității administrative a C.N.A.I.R., pentru buna implementare a Autostrăzii Ploiești-Brașov, prin dezvoltarea unui parteneriat cu Asociația de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) ;

o Realizarea unor investiții, în scopul fluidizării traficului pe DN1 (ca de exemplu, pasaje subterane sau supraterane, benzi suplimentare, bretele de acces).

▪ Accesibilitatea polilor locali de dezvoltare economică prin implementarea unui program de construcție a unui număr de aprox. 370 km de variante de ocolire în perioada 2021-2024, în valoare de 5,5 miliarde de Lei, fără TVA, ca de exemplu:

o continuarea proiectelor de construcție variante ocolitoare (VO; Centuri ocolitoare): DNCB (Drumul Național Centura Municipiului București, cu intervențiile la cele pasaje Domnești, Berceni, Oltenița și Mogoșoaia); VO Bârlad; VO Timișoara Sud; VO Zalău; VO Satu Mare; VO Târgu Jiu, VO Galați; VO Tecuci, VO Mihăilești, VO Târgu Mureș;

o Demararea unor proiecte noi: Centura Metropolitană Cluj-Napoca, VO Sighișoara; VO Vaslui; VO Giurgiu; VO Sf. Gheorghe; VO Pitești Vest, VO Timișoara Vest; VO Râmnicu Vâlcea;

o Implementarea în baza unor parteneriate cu autoritățile administrației publice locale a unui program de construire de variante de ocolire (VO Sibiu Sud, VO Mediaș, VO Salonta, VO Arad Est, precum și alte proiecte, a căror fundamentare economico-socială le susține);

o Proiectarea și ulterior implementarea unui ansamblu de noduri rutiere care vor asigura conectivitatea la rețeaua de autostrăzi.

▪ Operaționalizarea Companiei Naţionale de Investiţii Rutiere (C.N.I.R.) cu asistența tehnică a experților Băncii Europene de Investiții și a experților celei mai de succes companii similare din Europa și a celei de administrare a rețelei existente, prin eficientizarea si reformarea Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii din România (C.N.A.I.R.); C.N.I.R. se va ocupa de implementarea proiectelor viitoare de autostrăzi și drumuri expres.

▪ Dezvoltarea unor programe în parteneriat M.T.I.C.-C.N.A.I.R.-C.N.I.R.-mediul universitarpentru formarea de specialiști în domeniul construcției de infrastructură rutieră, precum și a unor parteneriate cu organizațiile profesionale și patronale pentru formarea de forță de muncă calificată în domeniul construcției de drumuri;

▪ Colaborarea M.T.I.C. cu ministerele de resort pentru dezvoltarea industriei autohtone în domeniul materialelor de construcții (ca de exemplu: producția de bitum, agregate, etc);

▪ Digitalizarea infrastructurii rutiere prin promovarea componentei de ITS (Sisteme inteligente de transport) pentru toate obiectivele de construcție autostrăzi și drumuri expres, ca de exemplu: informarea utilizatorilor infrastructurii prin panouri de mesaje variabile, sisteme de monitorizare a traficului pentru reducerea ratei de incidență a accidentelor;

▪ Digitalizarea principalelor activități din cadrul Autorității Rutiere Române (ARR) printr-o soluție eficientă pentru înregistrarea și evidența documentelor;

▪ Implementarea facilității plății de către persoanele fizice/juridice a contravalorii tarifelor prestațiilor/serviciilor specifice prin intermediul mijloacelor electronice de plata (P.O.S. platforma ghiseul.ro);

▪ Revizuirea legislației naționale din domeniul siguranței rutiere prin includerea noilor reglementări europene în materie, cuprinse în Directiva 2019/1936 a Parlamentulu European și a Consiliului de modificare a Directivei 2008/96/CE privind gestionarea siguranței infrastructurii rutiere;

▪ Pregătirea și adoptarea Strategiei Naționale pentru Siguranță Rutieră pentru perioada 2021- 2025;

▪ Creșterea siguranței în domeniul rutier prin asigurarea realizării evaluării de impact asupra siguranței rutiere, auditului de siguranță rutieră, inspecției de siguranță, precum și desfășurarea activităților de formare, atestare, instruire și perfecționare profesională a auditorilor de siguranță rutieră;

▪ Reanalizarea cadrului normativ specific activității de examinare în vederea atestării profesionale a personalului de specialitate din domeniul transporturilor rutiere, astfel încât să se asigure creșterea calității în activitatea de pregătire a personalului, ridicarea nivelului de pregătire a cursanţilor şi asigurarea calității/obiectivității în activitatea de examinare;

▪ Eficientizarea activității de control în trafic desfășurată de către personalul I.S.C.T.R., prin dotarea cu echipamente de detectare timpurie la distanță a anumitor informații de la tahografele inteligente, prin analizarea oportunității achiziționării unor unități mobile decontrol.

▪ Stimularea activității economice în zona de frontieră și facilitarea transportului rutier prin eliminarea taxei de trecere a podului Giurgiu.

▪ Extinderea spațiilor de servicii de pe autostrăzi.

N.R. Sublinierile aparțin redacției