Petrolul este scump astăzi, dar acum 6 ani oamenii plăteau ca să scape de el
Petrolul se apropie iar de 100 de dolari/baril pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, dar pe 20 aprilie 2020, în mijlocul pandemiei de coronavirus, prețurile petrolului au scăzut chiar sub zero.
Pare de neconceput, dar în ziua respectivă, prețurile petrolului WTI din SUA au scăzut cu peste 250%, închizând în cele din urmă la -37,63 dolari pe baril.
A fost prima dată când petrolul american a căzut în teritoriu negativ, întreaga planetă intrând în carantină.
Ce înseamnă asta în practică? Confruntați cu scăderea dramatică a cererii, pe măsură ce fabricile s-au închis și oamenii au stat acasă, producătorii de petrol au plătit oricât pentru a scăpa de petrol, temându-se că nu vor mai avea unde să-l depoziteze, scrie Money Review.
Desigur, asta nu însemna că șoferii își puteau alimenta gratuit mașinile cu benzină.
Scăderea prețului WTI a fost parțial o mișcare tehnică, datorată însăși naturii pieței globale a petrolului.
Petrolul este tranzacționat în principal sub formă de contracte forward. Acestea sunt acorduri pe care un investitor le încheie pentru a cumpăra sau vinde petrol la un anumit preț în viitor. Aceste contracte „expiră” lunar, moment în care contrapartea care deține contractul acceptă livrarea petrolului de la emitent.
Prețul petrolului pe care îl auzim la știri este de obicei prețul contractului lunii următoare.
De exemplu, dacă o companie aeriană sau o rafinărie are nevoie de petrol, poate cumpăra contracte futures pentru a „bloca” un anumit preț și a fi sigură de preț.
Totuși, unii oameni vor pur și simplu să „parieze” pe prețul petrolului. Nu vor ca petrolul să fie livrat, ci pur și simplu vor să profite dacă prețul crește. Așadar, la sfârșitul lunii, de obicei vând contractul care urmează să expire și cumpără contractul lunii următoare (aceasta se numește roll over).
Așadar, întrucât contractul WTI din mai expira în acea zi, cei care îl cumpăraseră trebuiau fie să fie pregătiți să accepte livrarea petrolului, fie să-l vândă cuiva.
Însă petrolul WTI este livrat într-un singur loc: un hub petrolier din Cushing, Oklahoma. Și toate rezervoarele de stocare disponibile în Cushing erau deja pline.
Asta însemna că oricine deținea un contract din luna mai urma să primească petrol WTI, dar nu avea unde să-l depoziteze.
Este demn de remarcat faptul că și contractele WTI din iunie au scăzut în acea zi, dar se mișcau în teritoriu pozitiv, de 20 de dolari pe baril.
În SUA și în alte părți ale lumii, companiile petroliere au fost nevoite să își reducă producția ca răspuns la cererea redusă, dar acest lucru nu a fost suficient pentru a schimba imaginea de ansamblu: Planeta avea mai mult petrol decât putea folosi sau chiar stoca.