Disperarea industriei de tehnologie din România a ajuns la urechile lui Nicușor Dan. Firmele produc prototipuri de top, dar statul nu le cumpără. „Cum putem noi să ajutăm țara asta, că e tare greu să o ajutăm?”

Peste 50 de startup-uri și firme de tehnologie s-au reunit marți la Palatul Cotroceni, în cadrul DeepTech Romania Forum. Antreprenorii au prezentat drone autonome, nanosateliți și soluții de inteligență artificială, însă concluzia evenimentului a fost una amară: statul român finanțează cercetarea, dar eșuează să achiziționeze produsele rezultate. Președintele Nicușor Dan promite o mai bună colaborare, în timp ce experții cer modificarea urgentă a legii achizițiilor militare.

• Evenimentul a fost organizat de Techcelerator și ROTSA – Asociația Română pentru Startup-uri în Tehnologie și găzduit de Administrația Prezidențială, iar președintele Nicușor Dan a participat și el la o parte din discuții, luând chiar întrebări directe de la reprezentanții firmelor. 

Deși tematica a fost variată, un fir roșu al discuției s-a conturat din ce în ce mai puternic pe toată durata evenimentului: cum pot companiile mici care chiar investesc și cercetare și dezvoltare și chiar au produse inovatoare „să ajute” statul și să fie băgate în seamă de instituțiile cheie.

„Cum putem noi să ajutăm țara asta, că e tare greu să o ajutăm”, l-a întrebat descumpănit unul din antreprenori. Apoi, rând pe rând, au urmat și alte întrebări similare.

Statul finanțează prototipul, dar Ministerul Apărării nu cumpără

Discuțiile de la DeepTech Forum au început însă cu o constatare dură făcută de omul care asigură practic finanțarea proiectelor de cercetare din România: degeaba produc companiile produse inovatoare, care ajung la stadiu de prototip funcțional, dacă statul și ale sale ministere nu le cumpără. 

Adrian Curaj, președintele UEFISCDI – Agenția de Finanțare și Inovare din România care administrează 80% din bugetul competițional de dezvoltare al României – spune că lanțul se rupe la finalul proiectului. 

„Cercetarea românească poate. Avem instrumente, putem pune până la 10 milioane de euro într-un proiect care are ca rezultat final un prototip funcțional. O să aplaudăm cu toții că este nemaipomenit, dar finalul va fi că acesta ajunge la un prag tehnologic și nu este luat mai departe”, a explicat Adrian Curaj.

El a oferit un exemplu concret despre lipsa de coerență între ministere.

„Degeaba am un produs funcțional și tehnologie care poate fi fabricată în România, dacă cel care este beneficiarul, să zicem Ministerul Apărării, nu cumpără. Este o provocare majoră. Putem închide acest lanț cu public procurement de inovare. Putem să acoperim tot drumul, de la achiziția de nevoie până la cumpărare, dintr-o singură procedură. Astfel nu mai pierdem ani de zile în achiziții publice”, a spus Curaj. 

Intervenția lui Curaj, deși ilustrează un peisaj sumbru, a fost apreciată și a stârnit aplauze în sală în rândul numeroșilor antreprenori și reprezentanți din mediul privat.

Adrian Curaj a subliniat că România a ratat deja oportunități strategice în zona tehnologiei cu dublă utilizare (dual-use), civilă și militară. 

„Am ratat șansa să dezvoltăm sub programul SAFE o infrastructură strategică de testare și certificare. Este esențial pentru antreprenori să poată testa și certifica produsele aici. Trebuie să decidem strategic: jucăm în ideea de a furniza tehnologii sau doar cumpărăm de la alții?”.

Întrebat de moderator ce ingredient le lipsește instituțiilor atunci când se discută de „parteneriate active și dinamice cu mediul antreprenorial” Adrian Curaj a răspuns scurt: Predicitibilitatea.

Nicușor Dan: „Faceți lucruri foarte interesante pentru care statul nu a avut o ureche sau o mână întinsă”

Ajuns în fața antreprenorilor din tech, președintele Nicușor Dan a declarat că în momentul de față, atât economia, cât mai ales securitatea „depinde de tehnologie. 

„Cine nu investește în zona de securitate, în tehnologie va rămâne în urmă mult mai mult decât ar fi rămas în urmă în urmă cu 20 de ani”, a spus Dan în debutul intervenției sale. 

El cred că e de datoria unui statului în acest moment să întârească orice colaborare cu partea privată. 

„Dumneavoastră faceți multe lucruri foarte interesante pentru care de multe ori statul nu a avut o ureche sau o mână întinsă. Trebuie să vedem ce nu funcționează pe lanț de la cercetare și până la produs. Trebuie să vedem cum poate statul român să vă ajute”, a spus Nicușor Dan înainte de a primi întrebări din public. 

Dialogul antreprenorilor tech cu președintele: „Cum putem să ajutăm țara asta? E tare greu”

Dialogul cu antreprenorii a scos la iveală o parte din frustrările mediului privat. Un reprezentant al unei firme medicale a oferit un exemplu concret: sistemul lor de calcul în timp real al calității examinărilor medicilor este prezent în zeci de spitale private, dar doar într-un singur spital public.

„Cum putem noi să ajutăm țara asta, că e tare greu să o ajutăm?”, a întrebat acesta. 

„Asta este unul din scopurile acestei întâlniri, pentru a facilita o discuție, bineînțeles, corectă, cistită, între reprezentanții mediului privat și oameni importați din administrația publică”, a răspuns președintele Nicușor Dan.

O întrebare similară a venit de la o companie specializată în securitate cibernetică: „Cum ne poate ajuta administrația prezidențială să putem să ajungem la companii de stat și să putem să oferim reziliența de care România are nevoie pe partea de securitate cibernetică?”.

Diplomații, pe post de „agenți de vânzări” pentru tech-ul românesc

O altă companie, Zetta din Cluj Napoca ce dezvoltă soluții de AI care are deja o serie de clienți în străinătate, spune că și-ar dori mai mult ajutor din partea ambasadelor României în străinătate să poată vinde în alte țări. 

„Avem deja câțiva clienți în străinătate, însă ce-am văzut, la alte firme similare cu a noastră , de exemplu din Israel sau din Marea Britanie, ei se folosesc și sunt promovați foarte mult de ambasadă de țările respective pentru a putea vinde în alte țări. Adică am văzut chiar exemple în care ambasada UK funcționează aproape ca un agent de vânzări pentru companiile din Marea Britanie și am fi interesat să aflăm cum ar putea Ministerul Afacerilor Externe să facă același lucru pentru companiile românești, să devină agentul nostru de vânzări cu ghilimelele de rigoare.”, a spus reprezentantul companiei.

Președintele Nicușor Dan a confirmat că o astfel de abordare ar trebui să fie „o normalitate” și că acest lucru va fi subliniat și mai mult în mandatele noilor ambasadori. 

„Este o normalitate, am spus-o la reunirea anuală a diplomației. Acum, după cum știți, un număr important de diplomați vor fi înlocuiți pentru că a trecut termenul de mandatul de patru ani. Răspunsul nu este pentru acum, dar pentru septembrie una din atribuțiile importante sau sarcinile importante, dacă nu cea mai importantă, ale diplomaților noștri pe anumite spații va fi să ajute companiile românești”, a spus președintele Nicușor Dan.

Soluții pentru deblocarea achizițiilor de stat

Florentin Timoianu, avocat în cadrul KPMG Legal, a prezentat concluziile unei analize despre accesul firmelor mici pe piața de apărare. Analiza a propus mai multe shcimbări legislative, dar și de abordare a instituțiilor în ceea ce privește achiziția de produse high-tech de ultimă generație. 

Una din soluțiile propuse este definirea nevoilor prin performanță, nu prin produse. 

Cu alte cuvinte, statul nu ar trebui să scoată la licitație un produs deja existent, ci să formuleze cerințe funcționale și obiective operaționale. Astfel, firmele pot veni cu idei inovatoare pentru a rezolva problema.

O altă schimbare ar presupune ca instituțiile, precum Ministerul Apărării spre exemplu, să folosească mecanisme competitive de dezvoltare paralelă. Adică autoritatea contractantă poate desemna două sau trei companii care să dezvolte în paralel o soluție. Chiar dacă investiția inițială este mai mare, statul are garanția că selectează cea mai potrivită variantă la final, spune avocatul.

O altă schimbare vizează accelerarea procedurilor. 

Timoianu spune că tehnologia evoluează mai rapid decât birocrația. 

„Procedurile clasice de achiziții presupun o perioadă foarte lungă de timp de la momentul în care încep și până la momentul în care se finalizează În acest timp, tehnologiile se dezvoltă, iar tehnologii care erau moderne și noi, actuale, la momentul începerii licitației, sunt deja outdated la momentul în care aceasta se finalizează”, a explicat reprezentantul KPMG Legal.