Anca Dragu a conversat despre ce poate – și ce nu poate – să spună despre politica din România.
- Prin definiția postului său, guvernatorul unei bănci naționale vorbește puțin. Anca Dragu nu face excepție.
- Am întrebat-o despre unire și a răspuns despre legătura dintre Banca Națională a României și Banca Națională a Moldovei.
- Am întrebat-o despre un premier tehnocrat și veți vedea ce a răspuns. Discuția s-a axat pe economie, nu pe politică, nu vrem să păcălim pe nimeni.
- Dar cum arată o discuție economică într-o țară, ca Moldova, unde 90% din economie este reprezentată de IMM-uri?
Rep: Există un narativ care vorbește despre o posibilă unire a Moldovei cu România. Există mai multe programe de conectare între cele două țări, cum are BNR-ul cu BNM-ul. Sunt însă mai multe instituții naționale care derulează programe similare în Moldova. Vedeți posibilă, realizabilă, plauzibilă unirea?
Anca Dragu: Eu vreau să vorbesc despre colaborarea pe care noi o avem cu BNR. Și da, este o colaborare foarte firească, naturală, pe care noi avem la BNM, nu doar cu BNR, cât și cu ASF, pentru că noi gestionăm din 2023 și zona de asigurări. Asta înseamnă că trebuie să învățăm foarte repede din mers despre asigurări. Deci colaborarea noastră cu instituțiile din România este una foarte bună, intensă și de bun augur.
-E pregătită economia Moldovei pentru aderarea la UE?
–Da, absolut.
-Vă întreb pentru că știu că există în Republica Moldova un segment informal al economiei destul de bine conturat, destul de consistent.
–Evaluările pe care le-am tot făcut, cel puțin vorbesc de sectorul financiar bancar, arată foarte bine din punct de vedere al legislației, instituțiilor și bunelor practici.
Am început acum un an o evaluare cu European Banking Authority, autoritatea bancară europeană, care dă ora exactă în domeniul bancar din UE. Am trecut de prima etapă, a fost o auto-evaluare din partea noastră, apoi o primă etapă din partea lor, acum suntem în faza a doua. În septembrie anul ăsta ne așteptăm să finalizăm evaluarea cu EBA. Sperăm ca această evaluare să ne arate, că da, din punct de vedere al sectorului bancar, suntem aliniați la legislația UE.
Asta înseamnă că orice investitor din UE poate investi în Republica Moldova ca și cum ar face-o în altă țară din UE.
„Vă rog să mă înțelegeți”
-O întrebare legată de politica din România. Credeți că e potrivit un premier tehnocrat, s-ar potrivi un premier tehnocrat?
-Din funcția de guvernator al Băncii Republicii Moldova, vă rog să mă înțelegeți că nu pot să fac niciun fel de comentariu legat de politica din România.
-BNM a majorat rata de bază la 6,5% în mai 2026, după ce o menținuse la 5% — cât de grea a fost acea decizie, știind că economia internă era deja în contracție? Economia Moldovei înțeleg că încetinește anul ăsta.
-Noi rămânem cu prognoza undeva la peste 2% în estimările noastre. Prognoza de creștere n-o face Banca Națională, deși desigur avem propriile estimari. În toată lumea a fost modificată în jos creșterea economică pentru 2026 ca urmare a șocurilor de la începutul anului.
„Mă culcam și mă trezeam cu cifrele în minte”
-Întrebarea era dacă nu era mare „pasul”, dacă nu sugrumă creșterea.
–Uite, cu toată sinceritatea, spun că vreo două săptămâni înainte de decizie mă culcam, mă trezeam cu analizele și cu cifrele astea în minte. Ne uitam la evoluția prețurilor în martie, deja acceleraseră un pic. Deci noi am început anul cu undeva la 5% inflație, adică eram la nivelul de țintire.
Ianuarie, februarie – am fost totuși în interval. Chiar și martie, deși s-a dus inflația în martie la 5,8%. Deci de la un 5,1 în februarie, la 5,8 în martie, iar asta s-a văzut imediat în prețuri- s-a văzut o creștere puțin peste estimări la prețurile la legume fructe. Aici, probabil, explicația vine dintr-o iarnă mai dificilă și nevoia de încălzire, știi, pe sere de pildă, unde e nevoie de încălzire pe o perioadă mai lungă de timp.
În luna aprilie, creșterea prețurilor continua și de aceea ne-am dus cumva cu această abordare de forward looking.
Să preîntâmpinăm evoluțiile ce urmau și pe cele de runda a doua și să oferim într-adevăr o ancoră inflaționistă, să avem o abordare pe forward looking.
Bineînțeles că nu sunt decizii simple acestea. Dar, la câteva zile după decizia noastră, a apărut inflația pe luna aprilie și inflația a fost 6,7%. Deci o creștere. De la 5,8% la 6,7%, o creștere de aproape un punct procentual este destul de mult. Și atunci, am facut niște analize și a reișit că trebuie să venim cu această decizie.
O decizie similară mai luasem în 2025. În ianuarie 2025 rata de politică monetară era 3,6%, pe care aproape că am dublat-o, ducând-o la 6,5%. Și am văzut atunci că această terapie de șoc a funcționat.
-Cum se ia decizia de politică monetară la BNM? E ca la BNR?
–Banca Națională a Moldovei are un sistem de conducere format din Comitetul Executiv și Consiliul de Supraveghere.
Deciziile privind politica monetară le ia Comitetul Executiv, care este format din cei 5 membri executivi. Direcția de Politica Monetară este cea care vine cu propunerea și pe care o prezintă, o discutăm în extenos, sau în mai multe runde.
Am avut discuții și cu echipa FMI pe acest subiect, de regulă, pentru că acum am început deja un nou acord, un acord fără finanțare. Este un acord care să ne țină ancorate politicile și pentru credibilitate.
Avem aceste consultări cu echipele FMI iar eu, de când sunt la Banca Națională a Moldovei, întotdeauna am avut consultări și cu FMI. Am avut uneori și divergențe, dar avem argumente fiecare de partea lui și în final luăm deciziile cele mai bune.
-Când ați luat decizia de a crește rata de politică monetară, din cei 5 s-a opus cineva?
–Nu. Toți cei 5 membri executivi au fost pentru. Am avut decizie luată cu unanimitate pentru această majorare.
-Raportul vorbește explicit despre un deficit structural persistent — nu ciclic. Cât de mult poate face politica monetară fără reforme fiscale reale?
–În acest program cu FMI, Ministerul Finanțelor vine cu o componentă foarte importantă în ceea ce privește reformele din sectorul fiscal și sunt reforme pe zona de TVA, pe impozitul pe venit și impozitul pe profit. Scopul este acela de a alinia la cele mai bune practici europene, dar și de a elimina regimuri din acestea fiscale multiple și cu costuri administrative mari. Ministerul Finanțelor este într-un proces serios de analiză și de reformare spre sectorul finanțelor publice, pe sectorul fiscal.
„În Moldova IMM-urile reprezintă peste 90% din economie”
-Potrivit rapoartelor BNM, intermedierea financiară a crescut de la 20% la 30%, dacă nu mă înșel Și întrebarea mea era cui dau credite băncile, că economia e destul de mică.
-IMM-urile au o pondere mult mai mare decât în România și decât media europeană, de exemplu. Peste 90% din economie reprezintă IMM-urile.
Pe sectoare de activitate, pe primul loc este sectorul comerț. Aici a fost o luptă pentru locul întâi între real estate și comerț, între imobiliare și comerț. Vedem în ultima perioadă că imobiliarele au redus semnificativ ritmul de creștere.
Prețurile au ajuns la un nivel destul de sus. Vedeam așa un platou pe care s-a așezat. Deci, comerț, real estate, agricultura vine destul de bine. Apoi sunt programe guvernamentale. Este o entitate publică, ODA, Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului.
Este o organizație similară Fondului de Garantare a Creditelor (FNGCIMM) din România și aici sunt proiecte de susținere a creditului către IMM-uri. De asemenea, mai este acest plan de creștere, așa cum țările membre UE au PNRR.
Avem un concept similar cu PNRR: o combinație de reforme și investiții. Valoarea planului de creștere este de 11% din PIB, tot pentru 3 ani. El include și o componentă de sprijin financiar pentru IMM-uri.
Dar odată ce am văzut scăderea costurilor de finanțare în 2024-2025, asta s-a simțit imediat în creșterea cererii și cererii bancabile pentru sectorul bancar.
„Cu cât economia este mai la început trebuie să lucrezi la calitatea datelor”
-Credeți că este AI util la prognoze macro, de pildă?
–Noi avem, interesant, un instrument intern dezvoltat, se cheamă MihAI. Este un nou coleg, care a învățat toate reglementările noastre și știe corespondența cu băncile.
Aplicația ne ajută în reglementare și în corespondența cu băncile să utilizăm toate informațiile. Este colegul nostru inteligent.
-Dar pe prognoza de inflație de pildă?
–Pe prognoză avem un modelul cu care se lucrează de ceva vreme. Începem anul acesta să facem și o evaluare a modelului. Sper să avem vreo doi ani în care să venim cu îmbunătățiri. Modelele astea nu sunt atât de dinamice oriunde în lume. Le trebuie o perioadă de timp ca să se testeze.
Și apoi, cu cât economia este mai la început trebuie să lucrezi la calitatea datelor. Asta este cea mai mare provocare.
