„Nimeni nu se mai simte în siguranță”. Locuitorii blocului lovit de dronă din Galați vorbesc despre frică și lipsa de protecție, într-un reportaj BBC

În unele zone din Europa, războiul din Ucraina poate părea îndepărtat, dar în România acest conflict are loc aproape de graniță și devine tot mai periculos, scrie BBC despre incidentul cu dronă de la Galați.

Incidentul a provocat un incendiu și rănirea a două persoane, o femeie și fiul ei adolescent, care au fost spitalizați cu contuzii și arsuri.

Un apartament a fost avariat, însă urmările ar fi putut fi mai grave dacă puțul liftului de pe acoperiș nu ar fi absorbit cea mai mare parte din forța exploziei, precizează sursa citată.

Locatarii care s-au întors sâmbătă să își verifice apartamentele au vorbit cu BBC despre frica cu care au rămas după incident. Oamenii au reclamat faptul că forțele aeriene nu au interceptat aparatul de atac, deși au fost asigurați că sunt protejați de NATO.

„A fost înspăimântător”

Administratorul blocului lovit de dronă, Costel Patrichi, a povestit că a primit o alertă pe telefon înainte de ora 02:00, când drona se apropia de granița cu Ucraina. La scurt timp s-a auzit explozia.

„A fost într-adevăr foarte înspăimântător”, a spus el pentru BBC.

El reclamă faptul că, deși autoritățile au dat asigurări privind protecția oferită de NATO, forțele aeriene române nu au interceptat drona. „Ne-au spus că suntem protejați de NATO, să nu ne facem griji. Dar uite unde am ajuns acum!”.

„Acum mi-e teamă. Dacă mă întorc în apartamentul meu în seara asta, voi dormi cu frică. Pentru că asta s-ar putea întâmpla din nou”, a adăugat Costel.

Piloții români au avut doar câteva secunde la dispoziție pentru a reacționa înainte ca aparatul să ajungă deasupra unei zone populate, moment în care o interceptare ar fi fost prea riscantă, subliniază BBC. Jurnaliștii britanici amintesc de intervenția piloților români din Estonia, unde au doborât o dronă ucraineană care fusese deviată.

Incidentul de la Galați este cel mai grav de acest gen înregistrat pe teritoriul României de la începutul invaziei rusești din 2022. „România, membră a NATO și a Uniunii Europene, se confruntă acum cu aceeași teamă pe care ucrainenii o trăiesc în fiecare noapte din cauza atacurilor cu drone asupra zonelor rezidențiale”, subliniează publicația britanică.

„Nimeni nu se mai simte în siguranță acum”

În condițiile în care riscul ca războiul de la granița cu România să se intensifice și să se extindă a fost rareori atât de mare, oamenii din Galați se simt extrem de vulnerabili.

„A fost o nebunie, s-a întâmplat chiar în centrul orașului”, a declarat Adrian, un alt locatar al blocului afectat.

El consideră că sancțiunile economice pregătite de Uniunea Europeană împotriva Moscovei nu sunt suficiente pentru a opri aceste incidente: „Dar nu cred că sancțiunile sunt suficiente. Pentru că ar putea să le ia totul rușilor, iar ei tot ar ataca.”

„Nimeni nu se mai simte în siguranță acum”, a adăugat Adrian.

Nicușor Dan: „Am comparat drona cu o alta rusească. Sunt identice”

Președintele rus Vladimir Putin a susținut că nu există dovezi privind proveniența rusească a aparatului. În schimb, autoritățile de la București au indicat că a fost vorba despre o dronă rusească Geran-2, cunoscută și sub numele de Shahed.

„Este sigur, pentru că am avut încă una acum patru sau cinci săptămâni care nu a explodat. Le-am comparat și sunt complet identice”, a declarat președintele României, Nicușor Dan, pentru BBC.

Acesta a explicat că aparatele sunt folosite pentru a ataca porturile ucrainene de pe Dunăre, esențiale pentru exporturile de cereale. Vineri, armata română a urmărit 43 de drone, iar Nicușor Dan a adăugat: „Una dintre ele, lovită de armata ucraineană, și-a schimbat direcția și a intrat pe teritoriul României. Asta este cert”.

Reacții diplomatice și măsuri de securitate

Aliații din NATO au numit comportamentul Rusiei „imprudent”. Oficialii de la Washington nu au comentat incidentul, dar nicio parte nu acuză Moscova de un atac deliberat asupra României.

Surse guvernamentale au menționat că s-a analizat invocarea Articolului 4 din tratatul NATO, dar ideea a fost respinsă pentru a nu crea panică, în timp ce aplicarea Articolului 5 nu este luată în calcul.

Ca măsură de avertisment, România a închis consulatul rus din Constanța. Președintele Nicușor Dan a precizat că următoarea etapă diplomatică ar putea fi expulzarea ambasadorului rus.

În paralel, Bucureștiul a cerut NATO o prezență militară mai rapidă în zonă, a început achiziția de drone proprii și colaborează cu firme ucrainene pentru dezvoltarea altor aparate.