Skip to content
Supermarket din România. Inquam Photos / George Călin
Actualitate

Date noi de la INS: Dacă ritmul consumului fiecărui român scade în continuare, 2026 va fi un an cu o surpriză majoră

Dan Popa
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Când aveți senzația că vă gândiți mai mult înainte să puneți un produs în coș, nu sunteți nici pe departe singurul, spune cel mai nou raport publicat joi de Institutul Național de Statistică.

În aprilie 2026, românii au cumpărat cu 5,4% mai puțin decât în aprilie 2025 – măsurat în volum real, nu în lei. Adică nu e vorba că prețurile au crescut și am cheltuit la fel: am cumpărat mai puține lucruri.

Și tendința nu e nouă. În primele patru luni ale anului, scăderea cumulată față de aceeași perioadă din 2025 a ajuns la 5,8%.

Românii cumpără mai puțin decât acum un an. Ce spun cifrele oficiale despre cum s-a schimbat comportamentul la cumpărături. În aprilie 2026, vânzările din comerțul cu amănuntul au scăzut cu peste 5% față de aceeași lună a anului trecut.

2026, primul an când consumul va fi frână?

Nu e o surpriză – dar amploarea contracției confirmă că ceva s-a schimbat în modul în care românii își gestionează banii.

Dacă tendința din primele patru luni se menține, 2026 va fi primul an din ultimii câțiva în care consumul privat va fi o frână, nu un motor al economiei românești.

Volumul afacerilor din comerţul cu amănuntul în primele 4 luni din 2026 a înregistrat o scădere, pe ansamblu, cu 5,8%, ca urmare a scăderilor înregistrate la vânzările de produse nealimentare (-8,7%), vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (-3,8%) și la comerţul cu amănuntul al carburanţilor (-2,0%), notează Statistica în comunicatul de joi.

Ce s-a ieftinit în coșul românilor

Cele mai mari scăderi s-au înregistrat la produsele nealimentare – haine, electrocasnice, mobilă, electronice – unde volumul vânzărilor a scăzut cu aproape 9% față de primele patru luni ale lui 2025. Alimentele și băuturile au scăzut cu 3,8%, iar carburanții cu 2%.

Cu alte cuvinte, românii taie mai întâi din cumpărăturile care nu sunt strict necesare. Mâncarea se cumpără în continuare, dar și aici cu mai multă atenție la preț.

De ce se întâmplă asta

Răspunsul scurt: inflația. Rata anuală a prețurilor de consum a urcat în aprilie la 10,71%, față de 9,87% în martie. Când prețurile cresc cu peste 10% pe an, același salariu cumpără mai puțin în fiecare lună.

Banca Națională a menținut dobânda de referință la 6,50% – ceea ce înseamnă că și creditele rămân scumpe, reducând apetitul pentru achiziții mari finanțate prin împrumut.

Cum s-a schimbat comportamentul la cumpărături

Dincolo de cifre, un studiu publicat recent de compania Shopfully – care analizează comportamentul consumatorilor europeni – oferă o imagine mai clară despre ce se petrece la nivelul fiecărui gospodar.

Șapte din zece români spun că nu se așteaptă ca puterea lor de cumpărare să se îmbunătățească în 2026. Și s-au adaptat în consecință:

  • 60% își împart cumpărăturile între mai multe magazine pentru a găsi cele mai bune prețuri – aproape dublu față de alte țări din regiune.
  • 55% cumpără preponderent produse aflate la promoție.
  • 48% au renunțat la achiziții pe care le consideră neesențiale.

Promoția a devenit un criteriu, nu un bonus

Poate cel mai relevant detaliu din studiu: 39% dintre români spun că promoțiile le influențează „extrem de mult” decizia de cumpărare – față de o medie europeană de 25%. Dacă îi includem și pe cei care spun că sunt influențați „destul de mult”, aproape 7 din 10 români iau în calcul ofertele speciale atunci când decid unde și ce cumpără.

Prudența a devenit noul normal.

Telefonul decide, magazinul execută

Preferința pentru cumpărăturile fizice rămâne puternică: 67% dintre români spun că preferă să cumpere în magazine, peste media europeană de 62%. La alimente, 93% aleg în continuare supermarketul sau hipermarketul.

Dar decizia se ia din ce în ce mai des înainte de a intra în magazin. 69% dintre români caută produse online înainte de a le cumpăra. Verifică prețurile, compară ofertele, citesc cataloagele digitale – și abia apoi pornesc la drum.

Ce urmează

Dacă tendința din primele patru luni se menține, 2026 va fi primul an din ultimii câțiva în care consumul privat va fi o frână, nu un motor al economiei românești.

Momentan, nici inflația nu dă semne clare de temperare, nici dobânzile nu se îndreaptă spre scădere. Iar consumatorul român, după cum arată cifrele, a înțeles mesajul și și-a ajustat comportamentul.