Cum a ajuns Suedia țara cu una dintre cele mai mici rate ale fumatului din Europa
Suedia este una dintre țările europene invocate cel mai des atunci când se discută despre reducerea fumatului, pentru că a ajuns la una dintre cele mai mici rate ale fumatului din Europa. Ce a fost diferit? Snusul, un produs din tutun pentru uz oral, plasat sub buză și folosit fără ardere, care are o istorie lungă în cultura locală, ca atare produsele cu nicotină fără fum au fost tratate diferit față de țigările clasice.
Datele publicate în 2026 de Swedish Council for Information on Alcohol and Other Drugs arată că Suedia a coborât în 2025 sub pragul de 5% fumători zilnici: rata fumatului zilnic a scăzut de la 16% în 2003 la 4,8% în 2025.
Exemplul Suediei a fost discutat și la Technovation 2026, conferința organizată de Philip Morris International la Stockholm, unde cercetători, experți în politici publice și foști oficiali guvernamentali au vorbit despre produsele fără fum, reglementare și reducerea fumatului. Pentru mulți dintre speakeri, Suedia este un caz relevant tocmai pentru că oferă date pe termen lung despre felul în care se schimbă comportamentul fumătorilor atunci când există alternative fără fum.
Agnieszka Wyszynska-Szulc, Vicepreşedinte Regulatory, Product and ESG Policy PMI, a explicat la Stockholm că experiența Suediei contează în primul rând pentru că oferă date pe termen lung.
„Experiența suedeză ne oferă un lucru foarte important și anume date pe termen lung. Foarte des auzim că nu există date pe termen lung care să justifice și să demonstreze că produsele fără fum, produsele smokeless, sunt alternative mai bune. De fapt, există. Adică experiența Suediei ne oferă aceste date, date epidemiologice, iar ele au fost validate de oameni de știință independenți. Și vedem acest lucru în mortalitatea și morbiditatea semnificativ reduse asociate bolilor cauzate de fumat, lucru care se întâmplă în Suedia.”
Dincolo de cifre, Suedia are o particularitate istorică importantă: snusul. În Uniunea Europeană, tutunul pentru uz oral, precum snusul, este interzis din 1992, dar Suedia are o derogare obținută prin tratatul de aderare la UE. Diferenţa principală dintre Suedia şi alte state UE este acceptarea pe termen lung a snusului și, mai recent, a pliculețelor cu nicotină.
Brad Rodu, Professor Emeritus la Universitatea din Louisville şi cercetător important pe zona de harm reduction, a legat exemplul suedez de ideea de politici publice bazate pe știință și de trecerea de la fumat la alternative fără fum.
„În privința țărilor care fac lucrurile cum trebuie, Suedia reprezintă un exemplu incredibil, pentru că a reușit să mute oamenii de la fumat către ceea ce este, practic, astăzi o societate fără fum.”
Rodu a vorbit şi despre felul în care pot fi ajutaţi oameni să renunţe la fumat prin legislaţie: „Reglementare le poate face pe amândouă. Prin modul în care taxează produsele și prin modul în care le fac disponibile în societate, reglementările pot ușura accesul oamenilor la produse fără fum și la alternative la fumat.”
Experiența suedeză a fost prezentată de cercetători la Stockholm nu ca o rețetă care poate fi copiată mecanic peste tot, ci ca un exemplu concret despre ce se poate întâmpla atunci când politicile publice țin cont de diferențele dintre produse și de comportamentul real al fumătorilor adulți.
În loc să pornească doar de la ideea renunțării totale, modelul suedez arată că tranziția către produse fără fum poate avea un rol în reducerea fumatului. Iar pentru experții prezenți la Technovation 2026, lecția principală este că politicile publice ar trebui să plece de la știință, de la date obţinute pe termen lung, cum sunt cele din Suedia, și de la diferențele reale de risc dintre produse.
Articol susținut de Philip Morris International