SRI, noi detalii despre contractul de 200.000.000 de euro cu Digi: Ce este OCCULT-AI

Serviciul Român de Informații (SRI) a transmis, în urma unei solicitări HotNews, alte informații despre contractul SAFE semnat cu Digi România. SRI spune că ceea ce va oferi Digi face parte dintr-un proiect intitulat OCCULT-AI .

• SRI are în total contracte pe SAFE de peste 460 de milioane de euro. Contractul cu DIGI valorează aproape jumate din alocarea primită de Serviciu.
• SRI explică de ce a ales să contracteze direct programul, fără licitație.
• HotNews a întrebat și: „De ce ați ales Digi și nu alt operator precum Vodafone sau Orange, companie unde statul român este acționar cu 20%?”

Ce vrea să facă SRI cu platforma dezvoltată de DIGI

SRI a răspuns, la întrebările HotNews, că acordul cu Digi, în valoare de aproape 200 de milioane de euro, vizează „dezvoltarea unei platforme integrate pentru evaluarea modelelor locale de tip Large Language Model (LLM) specializate în domeniul securității cibernetice, precum și realizarea unui laborator de testare pentru astfel de modele, în cadrul proiectului OCCULT-AI for defensive and proactive cyber capabilities.”

LLM este echivalentul, ca limbaj tehnic, al produselor realizate de OpenAI (ChatGPT), Anthropic (Claude) și Google (Gemini). 

Rularea unui model local de inteligență artificială pe serverele interne ale unei companii sau instituții are avantajul de securitate de a nu trimite datele analizate pe internet către serverele giganților tech (cum fac ChatGPT, Claude sau Gemini). Un astfel de model poate funcționa și complet offline, fără conexiune la internet.

SRI menționează că „acordul-cadru are o durată de 48 de luni și stabilește condițiile generale pentru prestarea serviciilor necesare implementării proiectului, activitățile specifice urmând să fie realizate etapizat pe parcursul perioadei de derulare a acestuia.”

„Valoarea comunicată public reprezintă valoarea maximă a acordului-cadru, implementarea proiectului realizându-se în conformitate cu prevederile contractuale și cu obiectivele asumate în cadrul Instrumentului SAFE”, subliniază SRI.

La ce vor fi folosite soluțiile dezvoltate de platforma LLM

„Proiectul urmărește dezvoltarea unor capabilități avansate în domeniul securității cibernetice și al inteligenței artificiale, prin crearea unei infrastructuri destinate evaluării, testării și validării modelelor de inteligență artificială specializate în securitate cibernetică. Totodată, proiectul contribuie la consolidarea rezilienței cibernetice și la dezvoltarea capabilităților tehnologice naționale în domenii de interes strategic.”, afirmă SRI.

Serviciul Român de Informații spune că „posibilitatea utilizării tehnologiilor și capabilităților dezvoltate atât în scopuri de securitate și apărare, cât și pentru aplicații civile conferă proiectului în cauză un caracter dual”.

„Concret, soluțiile dezvoltate pot fi utilizate pentru protejarea infrastructurilor și sistemelor informatice cu relevanță pentru securitatea națională, dar și pentru creșterea nivelului de securitate cibernetică a serviciilor publice digitale, a infrastructurilor critice și a altor sisteme informatice utilizate de cetățeni și de mediul economic.”, precizează SRI.

SRI nu explică de ce a ales Digi

Serviciul Român de Informații nu a răspuns însă unei întrebări importante adresate de HotNews: „De ce a semnat cu Digi și nu cu alt operator precum Vodafone sau cu Orange, companie unde statul român este acționar?”.

Anterior, Orange a răspuns pe larg unei solicitări HotNews. Compania susținea că a aflat din presă de contractul semnat de SRI cu DIGI, deși are la dispoziție „peste 3.000 de experți”. Statul român deține 20% din Orange România. 

SRI nu explică de ce a ales DIGI pentru acest contract. Serviciul a precizat doar care a fost baza legală pentru care a atribuit acest contract prin „negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare” și cum s-au aprobat procedurile de achiziție în Parlament.

Pe scurt, SRI spune că a semnat un acord-cadru în baza căreia va putea face comenzi repetate și că nu a organizat o licitație deschisă pentru că legea îi permite să sară peste acest pas atunci când cumpără produse pentru armată și din domeniul securității, sub umbrela noilor reguli europene din 2025. 

Mai exact, Articolul 19 din regulamentul european SAFE și ordonanța românească de aplicare (OUG 62/2025) permit statelor membre să cumpere mult mai repede și prin proceduri simplificate (sau directe) – prin negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare – tot ce ține de consolidarea industriei de apărare. 

Redăm integral explicațiile SRI:

„Proiectele finanțate prin Instrumentul SAFE sunt implementate de instituțiile prevăzute de OUG nr. 62/2025 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2025/1.106 al Consiliului din 27 mai 2025 de instituire a Instrumentului „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) prin consolidarea industriei europene de apărare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, în funcție de competențele, atribuțiile și necesitățile operaționale ale acestora.

Procedura de achiziție utilizată pentru atribuirea acordului-cadru – negocierea fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare –  s-a derulat în baza art. 28 alineatul (1) litera (c) din Directiva 2009/81/CE, cu aplicarea art. 55 alin. (2) și art. 102 lit. c)  din OUG nr. 114/2011 privind atribuirea anumitor contracte de achiziții publice în domeniile apărării și securității, art. 4, alin. (2), din OUG nr. 62/2025 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2025/1.106 al Consiliului din 27 mai 2025 de instituire a Instrumentului „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) prin consolidarea industriei europene de apărare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și cu prevederile art. 19 din Regulamentul (UE) nr. 2025/1106 al Consiliului, de instituire a Instrumentului „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) prin consolidarea industriei europene de apărare.

În conformitate cu dispozițiile art. 51 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2011 privind atribuirea anumitor contracte de achiziții publice în domeniile apărării și securității, a fost solicitată aprobarea prealabilă a Parlamentului României pentru inițierea procedurilor de atribuire a contractului de achiziție.

Astfel, în data de 13.05.2026, în cadrul ședinței comune a Comisiilor pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Camera Deputaților și Senat, a fost aprobată demararea procedurilor de achiziție aferente proiectului vizat pentru finanțare prin SAFE, a cărui implementare se află în coordonarea Serviciului Român de Informații.”

SRI are trei proiecte SAFE în valoare de 462 milioane de euro 

Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului s-au reunit, așa cum transmite SRI, în mai 2026, pentru a analiza solicitările Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de Informații privind obținerea aprobării prealabile pentru inițierea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziție aferente proiectelor propuse pentru finanțare prin Instrumentul ‘Acțiunea pentru securitatea Europei’ (SAFE), potrivit Agerpres.

Documentul SRI transmis în Parlament, consultat de HotNews, arată că Serviciul Român de Informații are de implementat trei proiecte SAFE cu o valoare estimată de 462 milioane de euro, astfel: OCCULT – A.I. for defensive and proactive cyber capabilities – 200 milioane de euro, Mobile Capabilities To Provide Continuous Secure Essential Digital Services In Case Of Military Crisis – 130 milioane de euro, Helicopters – 132 milioane de euro’.

Ce explicații a dat anterior SRI

În prima reacție a SRI, din data de 4 iunie 2026, Serviciul a spus că „în acord cu reglementările aferente proiectului SAFE, se respectă clauza conform căreia cel puțin 65% din companiile implicate în proiect să fie de pe teritoriul UE. Astfel, proiectul propus de România spre finanțare prin programul SAFE contribuie direct la dezvoltarea industriei europene de profil, prin consolidarea capabilităților naționale în domeniul securității cibernetice și inteligenței artificiale”. 

„Platforma vizată răspunde unei nevoi reale și asumate de consolidare a capacităților naționale de securitate cibernetică, într-un context de amenințări în creștere, iar realizarea integrală a proiectului pe teritoriul României contribuie la dezvoltarea competențelor tehnologice autohtone. 

Proiectul urmărește creșterea eficienței și a vitezei de reacție prin automatizarea unor procese complexe de analiză și investigare a incidentelor de securitate cibernetică, aspecte ce vor contribui la consolidarea protecției infrastructurilor critice și a instituțiilor publice, precum și la dezvoltarea unor capabilități naționale în domeniile inteligenței artificiale și securității cibernetice.”, a mai spus la acel moment SRI.