De ce au căzut peste 1.000 de copaci la furtuna din București? O peisagistă vorbește despre problemele cu „vegetația din acest oraș” și propune soluții
Peste 1.000 de copaci au căzut, în București, în urma furtunilor violente de marți spre miercuri noapte. Peisagista Diana Culescu afirmă, într-un interviu pentru publicul HotNews, ce pot face autoritățile pentru ca acest număr să fie redus. „Cred că arborii din București își doresc foarte mult să supraviețuiască”, spune ea.
Diana Culescu este unul dintre cei mai cunoscuți arhitecți peisagiști din România, care s-a implicat activ în monitorizarea spațiilor verzi din București și a venit cu soluții pentru salvarea lor, acolo unde a fost cazul.
Arborii se rup și cad la furtună în principal din cauza faptului că intervențiile făcute de primării asupra lor îi slăbesc, dar și din cauza faptului că nu sunt întreținuți adecvat și nu sunt monitorizați, explică Diana Culescu.
„Li se taie rădăcinile când se pun borduri și sisteme de irigații”
„Cei mai mulți arbori sunt de fapt rupți de la bază de furtună. Asta pentru că li se taie rădăcinile atunci când se pun borduri, se refac zonele carosabile Acum, de exemplu, se pun niște stâlpi noi prin București și se taie rădăcinile arborilor. Și apoi o să ne întrebăm, la următoarele furtuni, oare de ce cad. Să nu uităm de festivalul de pus sisteme de irigații peste tot prin București, care a dus la tăierea rădăcinilor multor arbori. De asemenea să nu uităm inserarea rețelei Net City, care de asemenea a distrus rădăcinile majorității arborilor de aliniament”, spune Diana Culescu.
Diana Culescu Foto: Facebook.com
„Sunt arbori uscați care stau de cel puțin 2 ani așa fără să fie extrași”
Ea remarcă și o altă problemă, pe lângă tăierea rădăcinilor. Și anume că o parte din arborii căzuți sunt uscați. Aceștia nu mai aveau ce căuta în spațiul public, spune peisagista.
„Ceea ce înseamnă că cineva nu i-a luat de acolo și unii, de exemplu, nici nu mai au scoartă, ceea ce înseamnă că cel puțin de 2 ani sunt în spațiu public, dacă nu și mai mult de atât”, a explicat Diana Culescu.
Sunt situații în care un arbore uscat a rămas în spațiul public și 10 ani, susține peisagista.
„Din ce am văzut eu și poți urmări pe Google maps, acești arbori uscați sunt extrași foarte greu, uneori durează până la 10 ani. De ce se întâmplă chestia asta? Pentru că firmele care acționează asupra arborilor nu au oameni specializați. În momentul în care acționezi pe un arbore uscat, acesta este extrem de imprevizibil. Dacă persoana care face tăieri nu știe ce trebuie să audă în permanență la arborele respectiv, e posibil ca acel arbore să cedeze, să se dezintegreze, să arunce cu schije de lemn în cel care taie și să-l omoare. Ei se numesc „widowmaker”, adică făcători de văduve”, a explicat Diana Culescu.
O altă problemă sunt toaletările
Un alt motiv pentru care arborii cad sunt lucrările de toaletare făcute de Primării, care intervin mult mai mult decât trebuie în coroana copacului și îl destabilizează.
„Toaletându-i, adică făcându-le niște râni atât de mari și generându-le niște creșteri care nu sunt prinse corespunzător de interiorul arborelui – ele se prind doar de scoarță cum ar veni, sau mă rog de o zonă foarte subțire de sub scoarță, atunci acele zone sunt întotdeauna dispuse la rupere”, a explicat peisagista.
Sfaturi pentru primării
Un prim pas ar fi realizarea Registrului verde, o hartă digitală în care sunt introduși toți copacii din oraș, fiecare având informații despre problemele pe care le are, intervenții, astfel încât să fie monitorizați, spune specialista.
Apoi, lucrările edilitare să fie făcute fără să afecteze arborii, iar Primăriile să lucreze cu specialiști care pot citi limbajul corporal al arborilor și identifica arborii cu probleme, astfel încât aceștia să fie extrași înainte să cadă.
„Trebuie făcut Registrul Verde. Trebuie să lucreze cu niște specialiști care înțeleg ceea ce înseamnă limbajul corporal al arborilor „The body language of tree”. Sunt niște specialiști care învață să citească aceste semne și care pot să facă repede diferențierea într-un arbore care trebuie extras imediat din spațiu public, deși poate coroana lui este verde, și unul care chiar dacă are ceva uscături în coroană, poate să rămână bine mersi încă niște zeci de ani pe teren”, a explicat Diana Culescu.
Lipsa specialiștilor din primării, o altă problemă
Peisagista spune că Primăriile din București nu au angajați astfel de specialiști.
„Deocamdată singura Primărie care are o colaborare cu un astfel de specialist este Primăria Sectorului 1, din ce știu eu. Însă nu știu în ce măsură îl folosește. În rest, din câte știu eu, nu există contracte pe așa ceva și nici angajați specializați pe chestia asta”, a explicat peisagista.
În București, peisagista estimează că sunt peste 1,5 milioane de arbori, însă cifra exactă nu se cunoaște în absența Registrului Verde care trebuia Elaborat de Primăria Capitalei.
