Adrian Țuțuianu, președintele Autorităţii Electorale Permanente, mărturisește, într-un interviu pentru publicul HotNews, câteva lucruri care l-au șocat în instituția pe care o conduce și de care depinde unul dintre cele mai importante procese din viața societății: alegerile. El susține că le-a schimbat.
- Cum arată tactica concediilor neluate ca să fie plătite.
- Câtă benzină se deconta lunar.
HotNews: Domnule Țuțuianu, în cea mai recentă apariție publică a dumneavoastră într-o conferință de presă în care ați vorbit despre mai multe nereguli la nivelul Autorităţii Electorale Permanente. Ce s-a întâmplat de atunci?
Adrian Țuțuianu: AEP a trecut prin foarte multe schimbări în ultimii ani şi sunt foarte multe lucruri acumulate din perioadele anterioare. Când am ajuns la Autoritate, eu am putut să constat următoarele chestiuni.
Le spun pe puncte, ca să fie mai clare:
1. Nu prea se venea la muncă.
2. Condicile de prezenţă se semnau dimineaţa şi pentru plecare, şi pentru venire.
3. În teritoriu, nimeni nu supraveghea ce se întâmplă cu personalul.
4. E singura instituţie în care n-am găsit reţea de telefonie internă.
Concediile neluate, ca să fie plătite suplimentar
5. Am constatat că nu erau luate concedii de odihnă în 2024 şi în 2025 – în parte justificat pentru că au fost ani electorali, în parte nejustificat, pentru că ar fi trebuit să se întâmple lucrurile astea într-o manieră care să asigure continuitatea activităţii.
6. Am constatat că, într-un birou, erau colegi care se întruneau zilnic la narghilea.
7. Am constatat că erau peste 30 de dosare în care angajaţii dădeau în judecată instituţia.
„Pur și simplu strigător la cer dacă gândim la cum e cheltuit banul public”
Sigur că angajații au drept de acces la justiţie, dar vă dau un exemplu din care au rezultat pagube de aproape 2 milioane de lei: în anul 2020 s-au creat vreo 13 posturi de înalt funcţionari publici.
Asta înseamnă că persoana primeşte salariu, locuinţă de serviciu, 2% din salariu pe zi pentru diurnă. Asta înseamnă costuri de 40.000 de lei pentru un om, care are în subordine 5 angajaţi. Este pur și simplu strigător la cer dacă gândim la cum e cheltuit banul public.
Epopeea mașinilor „de la stat”
8. Am constatat, motivat de faptul că avem locuri de parcare în Centrul Vechi, că s-a încheiat un contract de închiriere cu o firmă privată pentru parcarea maşinilor în timpul zilei, însă seara 19 angajaţi ai AEP făceau naveta cu maşina instituţiei.
Am găsit un şofer care pleca la Bragadiru cu maşina instituţiei pe motiv că nu are loc de parcare.
Un consum normal lunar la o maşină nu înseamnă 500 de litri, cum era în anii precedenţi, ci 100-150 de litri.
9. Alt exemplu este legat de comensurarea muncii. Am constatat că în noiembrie, decembrie, ianuarie, februarie, verificând 4-5 direcții județene, că angajații au produs într-o lună 5-6 documente, dintre care unul era tabelul cu prezenţa la muncă, iar altul era o cerere de concediu.
– Şi ce-aţi făcut?
– Toate lucrurile astea le-am luat în analiză și am impus reguli. Acum se vine la serviciu, se semnează condica la venire și la plecare.
Le-am cerut angajaţilor să se ocupe de registul electoral – şi am reuşit să radiem 15.000 de persoane, care decedaseră.
Sunt alte 30.000 de persoane pe care nu le putem radia, pentru că nu avem documente. Am pus la muncă instituţia. Le-am cerut angajaţilor să-şi declare conflictele de interese. În plus, am cerut să facem reglementări.
AEP vrea să decidă înfiinţarea unui partid politic
– Adică să pregătiţi legi? Ce legi?
– Am dat în lucru o lege privind punerea în aplicarea regulamentului 900/2024 privind publicitatea politică. O lege privind partidele politice. O lege privind exercițiul dreptului de vot de către cetățenii străini cu domiciliu sau reședința în România. O nouă lege a finanțării partidelor politice și campaniilor electorale. O lege de organizare și funcționare AEP. Ultimul act normativ este Codul Electoral.
– Ce aveţi de gând să schimbaţi cu privire la partidele politice?
– La partide politice mă interesează să rezolvăm problema denumirii și a elementelor de identificare, pentru că s-au creat confuzii, sunt și acum procese pe rol. De exemplu, mâine se poate înființa un partid PNL Conservator. E de natură să producă confuzii și atunci vreau să reglementăm această chestiune.
După aceea, Tribunalul București este cel care autorizează înființarea și dizolvarea partidelor politice. Aș vrea, după modelul altor democraţii avansate din Europa, că această procedură de înregistrare, de modificare a partidelor politice să fie preluată de AEP, iar împotriva deciziei date de AEP să se pronunțe Curtea de Apel.
– Adică AEP să hotărască dacă se înfiinţează sau nu un partid?
– Exact! Depui cererea la AEP, AEP o analizează, are termen legal, facem niște completuri specializate cum există la Registrul Comerțului pentru societăţi. Fac un raport şi, pe baza acelui raport, se înscrie sau nu se înscrie partidul politic. Iar actul administrativ emis poate fi atacat la instanța de judecată competentă, în cazul de față am spus noi Curtea de Apel, pentru că suntem autoritate centrala a administrației publice.
De ce vrea ca statul să nu mai ramburseze banii din donaţii ai candidaţilor
– Şi cu privire finanțarea partidelor ce aveţi de gând?
– La finanțarea partidelor politice trebuie să vedem în primul rând ce cheltuiesc partidele și pentru ce cheltuiesc partidele și să stabilim niște plafoane care să fie adecvate noilor realități.
În al doilea rând, să vedem care e regimul juridic al donaților. În al treilea rând, să vedem cum se colectează banii pe platformele informatice și care e regimul lor juridic.
– Adică tot prin donații?
– Prin donații. De exemplu, donația, dacă e peste 25.000 de lei, trebuie să o închei prin act autentic. Dar ce s-a întâmplat la ultimile alegeri? Unii fac donații la câteva zile, una după alta.
– Unde ați remarcat asta?
– În campania din 2025. Este una din motivele pentru care Autoritatea Electorală Permanentă a refuzat la rambursare, inclusiv în cazul domnului Nicușor Dan. Dar nu doar dânsul a utilizat platforme, aproape toate partidele utilizează platforme pentru colectarea de donații.
Trebuie să clarificăm de asemenea dacă subvențiile primite de partidele politice ar putea fi puse în conturi și dacă ele pot să producă o dobândă. Părerea mea este că da. Dar astăzi nu poţi realiza venituri din dobânzi obţinute la subvenţii.
Vreau să lămurim câtă finanțare privată și câtă finanțare publică. Și, eventual, să gândim și un mecanism prin care cei care au mai multă finanțare privată să primească subvenții.
Mai este o discuție acum ridicată de cei de la grupurile parlamentare nou-create: dacă un parlamentar este liber să se mute la orice partid, de ce n-ar trebui și subvenția să meargă după parlamentar? E o discuție.
Nu am aici o soluție, că m-ar putea acuza cineva că promovez migraţia politică. Dar astăzi suntem în situația în care partide politice primesc sume de bani considerabile, dar ele nu mai au numărul de parlamentari pe care îl aveau la începutul sesiunii.
Alt subiect în legătură cu care ne-au scris cetăţenii: de ce trebuie să restituim din bani publici donaţiile unui candidat sau ale unui partid politic?
Spune că în septembrie vine cu propunerile
– Dumneavoastră credeţi că statul n-ar trebui să ramburseze donaţiile?
– Eu cred că există argumente serioase pentru întrebarea oamenilor. Totuși, partidele politice primesc bani mulți. Eu sunt de acord că trebuie să primească bani mulți. Subvenția este utilă din perspectiva combaterii faptelor de corupție. Dar discuția este câți bani și care-i regimul juridic al acelor bani.
– Când veţi avea gata propunerile acestea?
– Vom face aceste propuneri în luna septembrie. Iar Codul Electoral undeva la sfârșitul lunii octombrie, începutul lunii noiembrie. Mai departe, fie un guvern cu puteri de pline le preia ca proiecte de lege şi cere dezbaterea lor în procedură de urgență în Parlament, fie niște grupuri parlamentare le preiau ca propuneri legislative.
