Skip to content
Programare la coafor, Foto: © Didesign021 | Dreamstime.com

Turismul salvează aparențele serviciilor consumate, coafezele plătesc nota

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

În mai 2026 comparativ cu anul trecut la perioadă, populația a cheltuit cu -8,9% mai puțin pe servicii, aceasta fiind cea de-a zecea lună consecutiv în care aceste servicii sunt în declin, arată datele publicate joi de INS.

Astfel, interesul populației în intervalul menționat s-a diminuat cu -9,2% în privința rezervărilor la hoteluri și restaurante, cu -20,5% pentru jocurile de noroc și activitățile recreative și cu -12,5% privind vizitele la saloanele de înfrumusețare.

În același interval de timp, a crescut în schimb atracția pentru procurarea vacanțelor prin intermediul agenţiilor turistice şi a tur-operatorilor privind rezervarea şi asistenţa turistică cu 27,1%.

În fiecare joi dimineața jurnalistul Dan Popa trimite newsletterul Economix. Dacă ești pasionat de economie, finanțe personale sau comportamentale. poți să te abonezi aici la newsletterul EconoMix.

De asemenea, au crescut vânzările de servicii ale centrelor de spălare, curăţare (uscată) a articolelor textile cu 5,2%.

În intervalul mai2026/mai2025 trebuie menționat că prețurile la serviciile oferite de sectorul HORECA au crescut cu 11,7%, cele ale saloanelor de înfrumusețare cu 14,7%, al agențiilor turistice cu 9,2% și nu în ultimul rând prețurile serviciilor privind spălarea, curăţarea (uscată) articolelor textile şi a covoarelor cu 13,17%.

Institutul Național de Statistică publică seria brută alături de una ajustată sezonier, care elimină sărbătorile legale și efectele de sezon arată o realitate mult mai puțin entuziasmantă: +0,9% față de aprilie, dar -8,9% față de mai anul trecut. Avansul spectaculos din serie brută nu e altceva decât mai-ul care redevine mai, după un aprilie statistic slab.

Un declin cu mai multe viteze

Ce distinge acest comunicat de un simplu exercițiu de contabilitate sezonieră e bifurcarea de dedesubt. Nu toate serviciile au scăzut la fel, iar unele au crescut acolo unde te-ai aștepta să scadă.

Agențiile de turism și tur-operatorii sunt marele câștigător al ultimelor douăsprezece luni: +31,4% față de mai 2025, +20,5% cumulat pe primele cinci luni ale anului. În timp ce restul economiei personale se comprimă, românii tot mai găsesc bani de vacanță — sau, mai degrabă, redirecționează cheltuiala către experiențe în detrimentul altor categorii.

Cele care plătesc nota sunt jocurile de noroc și activitățile recreative (-21,6% față de mai 2025, -15,9% cumulat) și coafura și înfrumusețarea (-10,3%, respectiv -15,3% cumulat). Hotelurile și restaurantele, deși au avut cea mai puternică revenire lunară (+17,2% față de aprilie), rămân cu 9,4% sub nivelul de acum un an. Chiar și spălătoriile și curățătoriile textile – un serviciu greu de amânat- au crescut ușor anual (+6,6%) dar au scăzut cumulat (-3,2%).

Tiparul care se conturează e unul de realocare selectivă: gospodăriile românești par să protejeze bugetul de vacanță tăind din micile plăceri recurente – un tuns, un pariu, o cină de restaurant obișnuită. E genul de comportament de consum care apare de obicei nu atunci când banii lipsesc complet, ci atunci când viitorul apropiat pare suficient de incert încât cheltuiala zilnică se disciplinează, în timp ce cea simbolică – vacanța, statutul – rămâne intactă.

Confirmarea din indicele de bază

Seria indicilor de volum neajustați (an de referință 2021=100) confirmă traiectoria descendentă dincolo de comparațiile procentuale. Indicele total a coborât de la 136,7 puncte în mai 2025 la 126,3 puncte în mai 2026 – o pierdere reală de nivel, nu doar un artefact de rată de creștere. Semnificativ e și colapsul sezonier de la finalul lui 2025 la începutul lui 2026: de la 131,9 puncte în decembrie la doar 107,4 în ianuarie, urmat de o revenire graduală, dar care nu a reușit încă să recupereze punctul de plecare din mai anul trecut.

De ce contează

Cifra de afaceri din serviciile prestate populației e un proxy relativ curat pentru puterea de cumpărare discreționară a gospodăriilor – mai apropiat de portofelul cotidian decât PIB-ul agregat sau vânzările cu amănuntul de bunuri. Declinul cumulat de 8,0% (serie ajustată) pe primele cinci luni ale anului se potrivește cu un tablou macro mai larg: inflația anuală rămâne la 10,42%, iar sondajul lunar al Asociației CFA România arată un indicator de încredere care, deși în creștere, se menține la niveluri pe care organizația însăși le descrie drept consistente cu recesiunea.

Combinate, cele două seturi de date spun aceeași poveste din unghiuri diferite: nu o prăbușire, ci o eroziune lentă a confortului discreționar, mascată lunar de sezonalitate și, ocazional, de o vacanță pe care românii refuză să o sacrifice.