Aproape 900 de copaci dispar în ceea ce primăria unui mare oraș din România numește „modernizarea falezei” – „Avem temperaturi de 40 de grade Celsius”

Primăria Galați a început zilele trecute proiectul de modernizare a falezei de la Dunăre. Lucrările costă 226 milioane lei, iar banii vin din fonduri europene. Se taie 900 de arbori, dintre care 694 sunt „viabili și sănătoși”, susține o inițiativă cetățenească, care solicită modernizare, nu betonare. Primarul spune că un parc nu e o pădure, „unde îți rămâne pantoful în spate”.

• Primarul Galațiului Ionuț Pucheanu spune că „faleza de la Galați așa cum arată acum e orice mai puțin frumoasă”. 
• „Ne dorim și noi o faleză demnă de o faleză”, a afirmat el în dialog cu HotNews. „Pentru asta pot să-mi pun oamenii în cap. Veniți la Galați, dacă dumneavoastră vi se pare frumoasă, atunci eu sunt tâmpit și ar trebui să plec acasă”.
• Diana Culescu, peisagist, susține că proiectul încalcă legea spațiilor verzi fiindcă se betonează mai mult decât este permis. Ea acuză folosirea „arborilor tip acadea”. Și explică ce înseamnă asta pentru cetățeni.
• Primarul trimite la modele din străinătate: „Nu știu dacă ați ajuns pe faleza de la Viena și ați văzut malul, să puneți piciorul, să vă intre piciorul în mâl”. 
• Puteți deveni membru al HotNews Premium, dacă doriți să sprijiniți jurnalismul independent și -să nu ne ferim de cuvinte- dacă doriți susțineți o presă europeană.

Faleza Dunării din Galați este un deal puțin înalt și extrem de înverzit, care are o promenadă în partea de jos și o stradă circulabilă în partea de sus. Gălățenii o aseamănă cu o pădure urbană, fiind foarte mulți arbori și vegetație acolo. 

Primarul Pucheanu: „Se rescrie tot”

Primarul Galațiului, Ionuț Pucheanu, explică proiectul: „Din perspectivă arhitecturală se rescrie tot. Proiectul actual face două chestii. Unu, pune în siguranță împotriva inundațiilor. Va fi ridicată în cotă, tocmai pentru ca cota cea mai înaltă a Dunării să nu mai depășească nivelul viitoarei faleze. Ori de câte ori a crescut apa, faleza noastră inferioară a fost inundată și impracticabilă.”

„Doi, proiectul gândește întreaga funcțiune a acestei zone, dând bucățele din ea pentru toți cei care vor o bucățică din această faleză”, a mai afirmat Pucheanu în dialogul cu HotNews.

Pe o lungime de 3,5 km, pe Faleză, Primăria va amenaja pistă de alergare, piste pentru biciclete și role, zonă de promenadă, un muzeu în aer liber cu sculpturile din anii ’70, făcute în cadrul taberei de sculptură de la Galați, și o zonă de promenadă. 

Lucrările însă presupun tăierea a 900 de arbori din cei circa 1.900 de pe amplasament. 

Galerie foto
(+1)

: 

Foto: Imagini publicate de primărie cu proiectul de modernizare

Cetățenii cer salvarea arborilor și modificarea proiectului

Mai mulți gălățeni, dar și lideri locali, consideră că se produce un masacru ecologic. 

O petiție online, inițiată de un cetățean, Iulian Marcu, în care cere salvarea arborilor și revizuirea proiectului tehnic, astfel încât acest lucru să devină posibil, a strâns aproape 9.000 de semnături în câteva zile. 

„Solicităm oprirea planului de tăiere a celor 900 de arbori de pe Faleza Dunării și revizuirea de urgență a soluțiilor tehnice din proiectul de modernizare. Cerem ca cele 694 de exemplare de arbori viabili și sănătoși programați pentru eliminare din cauza rețelelor edilitare subterane să fie salvate prin devierea traseelor de conducte și cabluri prin zonele deja betonate sau pietonale”, se arată în petiție. 

În prima zi, au ieșit în stradă. „Nu vrem o esplanadă aridă de beton”

Inițiatorul spune că faleza este un ecosistem urban vital și plămânul verde istoric al orașului Galați. „Nu vrem o esplanadă aridă de beton! Vrem o modernizare durabilă care protejează natura existentă, nu care o distruge”, se mai arată în petiție. 

Când au început lucrările, pe 3 august, circa 200 de gălățeni au ieșit în stradă cerând protejarea arborilor, scrie viata-liberă.ro. Evenimentul a fost creat pe Facebook de PACT pentru Galați. Cetățenii care au participat spun că nu se opun modernizării falezei, însă doresc protejarea arborilor și a naturii. 

„Nu mă opun unei actualizări a ceea ce înseamnă Faleza, dar nu vreau să dispară ceea ce vedem verde. Proiectul mi se pare că aduce prea mult beton”, a declarat o gălățeancă pentru viața-liberă.ro. 

Nu s-a făcut o dezbatere publică reală, acuză opoziția

Doru Căstăian, consilier local din partea PACT pentru Galați, acuză Primăria Galați că nu a făcut o dezbatere publică reală pe proiectul de modernizare a falezei, iar oamenii au aflat că se taie atât de mulți copaci abia când a început marcarea lor. 

„Probabil cea mai mare neregulă e faptul că atâta vreme cât componentele lui au fost în așa-zisa procedură de dezbatere publică, oamenii au fost cumva ținuți departe de prevederile proiectului”, a explicat, într-o conversație cu HotNews, Doru Căstăian. 

Galerie foto
(+4)

: 

„Faleza este un loc foarte important și cu mare încărcătură emoțională pentru galățeni. Și sigur că cei mai mulți dintre ei și-au dat seama că de fapt nu știu aproape nimic sau nimic despre acest proiect”. 

Căstăian spune că informația că se vor tăia 900 de copaci apare în acordul de mediu, la început de 2025, dar cetățenii nu intră, de regulă, să consulte astfel de acte. 

În ceea ce privește consultarea cetățenilor, cum doresc să arate faleza, Căstăian spune că primăria invocă o anchetă socio-urbanistică care s-a desfășurat în 2021. 

„Practic, ei spun, am întrebat oamenii… Noi am citit ancheta aceea. Oamenii au spus de toate. De la locuri de joacă, poziții care susțineau modificări de amploare, până la poziții extrem de conservatoare”, a explicat Căstăian. 

Primarul Ionuț Pucheanu: Am parcurs toți pașii legali

Primarul Ionuț Pucheanu spune: „Faleza Dunării nu este o pădure urbană așa cum o interpretează unii, e pur și simplu un parc care trebuie tratat ca atare, ca un parc. Parcul are alei, are diferite funcțiuni. 

Din perspectivă legală am parcurs absolut toți pașii legali pentru a putea obține autorizația de construire. Avem un PUZ pentru faleză, am avut dezbateri publice”

„Prin urmare, toți consilierii locali, indiferent că acum unii dintre ei se leagă de copaci, proiectul a trecut prin fața ochilor și l-au validat. Acordul de mediu a stat în dezbatere publică 3 ani, perioada în care oricine putea depune amendamente”, a declarat Pucheanu. 

Despre tăierea copacilor

Întrebat dacă a scris explicit că se taie 900 de copaci, primarul spune că informația a fost publică. 

Rugat să explice de ce taie 900 de copaci pentru amenajarea falezei și dacă nu există altă soluție, primarul spune că nimeni nu știe câți copaci vor fi tăiați, iar numărul de 900 este maxim. 

„Nu tăiam 900. Nimeni nu știe câți tăiem.  Acordul de mediu prezintă un număr maximal”, spune edilul. 

200 de copaci sunt uscați sau bolnavi

Pucheanu spune că o parte din arbori sunt uscați, iar alții trebuie oricum tăiați:

„201 copaci uscați sau bolnavi, care oricum ar fi trebuit să fie înlocuiți. Mai sunt aproape 100 copaci fructiferi respectiv corcoduși și aguzi. Nu au ce să caute pe domeniul public că fac mizerie”.

„Sunt peste 120 de oțetari, specie invazivă. Sunt peste 50 de plopi. Plopi care, din păcate, fac acel puf și de care cam toată lumea de peste tot a scăpat. Avem o groază de reclamații de la cei cu sensibilitate la așa ceva și o sensibilitate a unui om e la fel de importantă ca și iubirea de copac altuia”, a explicat Pucheanu. 

Primarul spune că va ști exact câți copaci taie când se vor face aleile și pistele de biciclete, alergare și role, dar și pasarelele. 

„Când se vor trasa aceste noi limite ale spațiului pietonal abia atunci se va putea vedea ce este afectat”, explică primarul. 

Se gândește la mutarea unor arbori

Edilul spune că o parte dintre copaci ar putea fi mutați. 

„Pentru a-i putea salva va trebui să săpăm pe lângă ei și să-i mutăm 2 metri mai la stânga sau mai la dreapta. Dacă designul și arhitectura zonei poate primi un copac, într-o alveolă și să-și poată duce viața mai departe nu vom avea nicio problemă. La fel cum dacă în anumite situații un copac va fi la limita trasării și arhitectural, aleea era de 5 metri, dacă e 4,90 m, nu cred că e o problemă, ca să-l ocolim”, a explicat Pucheanu. 

Primar: Vreau să pun această faleză pe hartă

În ceea ce privește acuzațiile că proiectul betonează faleza, primarul spune că procentul de spațiu verde este de 70%, iar în cadrul lucrărilor se vor planta 3.000 de copaci.

„Știți vreo faleză, de pe undeva, de pe unde ați ajuns, care să nu ai pe parte betonată în relația cu apa? Lucrurile acestea sunt de bun-simț și de ce să vă mint, și de bun gust”.

„Nu știu dacă ați ajuns pe faleza de la Viena și ați văzut malul, să puneți piciorul, să vă intre piciorul în mâl, nu cred că ați ajuns pe la Budapesta și la fel să vă rămână pantoful în urmă, că eu cred că n-am văzut lucrurile acestea. Eu acolo vreau să ajung. Vreau să pun această faleză pe hartă”, spune Pucheanu. 

Edilul spune că poate înțelege „dragostea de natură”, dar faleza este „un spațiu al tuturor gălățenilor, nu doar al celor care vor un număr sau doar copaci”. 

„Ne dorim și noi o faleză demnă de o faleză. Pot să-mi pun oamenii în cap. Veniți la Galați, dacă dumneavoastră vi se pare frumoasă, atunci eu sunt tâmpit și ar trebui să plec acasă”, spune Pucheanu. 

Edilul spune că va continua proiectul și acuză că „oamenii sunt doar păcăliți de mare parte din opoziție”. 

„Sunt primarul a 300.000 de oameni”

„Credeți că e vreun proiect la Galați care să nu fie criticat? Știți undeva în lume vreun proiect unde toată lumea se aplaude că este exact cum și-a dorit fiecare? Iertați-mă”.

„Eu nu sunt primarul unei sute de oameni care au ieșit în stradă. Eu sunt primarul a 300.000 de oameni. Nu pot să mă opresc și să pun în pericol 40 de milioane de euro. Încerc într-adevăr să facem tot ce ne stă în putință pentru a ajunge la un număr minimal de copaci afectați”, a mai spus Pucheanu. 

„Facem culcușuri pentru lilieci”

Primarul spune că a găsit o soluție și pentru coloniile de lilieci din zonă. 

„A venit o asociație care ne-a spus că avem o problemă pe faleză cu existența unor colonii de lilieci. Un lucru pe care eu nu l-am știut. Am găsit împreună soluțiile legale ca acești lilieci să nu fie deranjați. Am fost obligați prin acordul de mediu să amplasăm niște culcușuri speciale”, spune Pucheanu. 

Ce firme fac lucrările

Lucrările au început pe 3 august și termenul de finalizare este de 24 de luni. Valoarea lucrărilor este de 226.034.991 lei,  din care 174 de milioane de lei fonduri europene nerambursabile. 

Lucrările de proiectare și execuție vor fi realizate de Asocierea Tancrad SRL – Citadina 98 SA – Lemacons SRL – Old Road Construct SRL (lider de asociere Tancrad SRL). 

Ce spun specialiștii și ONG-urile de mediu despre proiectul falezei

Diana Culescu, peisagist, pretinde că proiectul încalcă Legea spațiilor verzi:

„Principala problemă mi se pare faptul că proiectul încalcă legea spațiilor verzi. Adică faptul că se propune o suprafață construită de 20% și legea prevede maxim 10%”.

Specialista spune, într-o conversație cu HotNews, că proiectul ignoră cadrul natural existent. 

„Amenajarea propusă nu speculează deloc faptul că intervenția este realizată pe malul Dunării, adică este o oportunitate imensă de a genera spații și atmosfere foarte diferite. Și mai ales de a duce și partea asta naturală, nu doar partea betonată, alături de noi. Așa cum se face în alte orașe, inclusiv în Viena, Paris, Lyon, în Berlin. Sunt multe orașe unde poți să ai și apă și betoane, dar și zone naturale, fără nicio problemă”, spune Diana Culescu. 

O altă problemă a proiectului este că se taie aproape jumătate dintre copacii existenți pe amplasament. 

Se taie 40% din arbori

„Mi se pare foarte important de înțeles faptul că se propune eliminarea a aproape jumătate din arbori, adică 900 din 1.900. Și 40% din totalul arborilor care se elimină, se elimină doar pentru că proiectul nu prevede soluții prin care să introduci rețelele fără a afecta rădăcinile arborilor. Adică pur și simplu sunt tăiați, nu pentru că au o stare fitosanitară proastă sau pentru că sunt uscați, ci pentru că cineva n-a știut cum să pună în proiectul tehnic o soluție tehnică care să îți permită să păstreze arborii”, a explicat Diana Culescu. 

„Arbori de tip acadea”

Chiar dacă se plantează 3.000 de arbori în compensare, pe lângă faptul că va dura până ajung la maturitate, Diana Culescu spune că arborii aleși pentru plantare nu sunt potriviți. 

„În momentul în care tu tai toate chestiile astea și pui ceva nou, care nu știi dacă crește sau nu, și dovezi că nu crește găsești în celelalte amenajări făcute de Primărie.  Și mai important mi se pare că se propun arbori care nu vor umbri. De exemplu, arțari cu coloană globulară, catalpa cu coloană globulară, cireș japonez. Noi le zicem în domeniu „arbori de tip acadea”. Ei nu cresc mai mult, nu îți duc umbră”.

„La nivel european,  arborii aceștia acadea nu sunt luați în considerare. Se ia în considerare doar ceea ce se numește arbore semnificativ”, a explicat Diana Culescu. Peisagista spune că în cadrul proiectului, suprafața minerală crește de la 39.000 mp la 60.000 mp. 

Urbanist: Frontul la apă pierde perdeaua de arbori

Ina Stoian, arhitect și urbanist, care a coordonat în 2010-2012 proiectul și publicația „Orașul posibil – Galați 2050” spune că proiectul schimbă total amenajarea existentă, iar arborii de pe malul apei urmează să fie defrișați. 

„Fără să cunosc în detaliu proiectul, analizând imaginile promovate de municipalitate, pot spune că proiectul de reamenajare al falezei are cu totul altă abordare față de amenajarea existentă”. 

„Această decizie este una care atrage puternic atenția pentru că, dacă până acum promenada de la nivelul inferior al falezei, se realiza între aliniamente de arbori – unii spre apă și alții spre zona cu diverse amenajări peisagistice – în această propunere frontul la apă pierde tot aliniamentul de arbori și se deschide complet la apă”, a explicat Ina Stoian. 

În Europa se folosesc soluții pe bază de natură

Urbanista spune că în prezent, la nivel european, în amenajarea spațiilor publice se folosesc soluții bazate pe natură și se încearcă reducerea suprafețelor betonate din oraș. Proiectul este astfel pe contrasens. 

„Principiile în baza cărora se realizează în prezent amenajările de spații publice urbane se îndepărtează foarte mult de abordarea minerală și se îndreaptă cât mai mult spre varianta amenajărilor peisagistice unde biodiversitatea, permeabilitatea solului, suprafața umbrită la sol sunt actorii principali. Mai mult, direcțiile actuale de reamenajare a cursurilor de apă susțin plantațiile pe malul apei, arborii având multiple beneficii în această zonă”, spune Ina Stoian. 

Dan Trifu, Ecocivica: „Avem temperaturi de 40 de grade Celsius”

Dan Trifu, președintele fundației Ecocivica, spune că a fost sesizat de cetățenii din Galați în urmă cu 10 zile și a verificat dacă lucrările se fac cu avizele și acordurile de mediu necesare.

„Agenția de Mediu a cam avizat tot ce a dorit Primăria. Proiectul prevede defrișarea a peste 900 de arbori. Problema este că majoritatea acestor arbori sunt sănătoși. Noi vrem să întrebăm autoritatea de mediu cum a aprobat asta”.

Avem temperaturi de 40 de grade Celsius. Ca să crească copacii plantați la nivelul celor tăiați, este nevoie de 30 de ani. Nu am înțeles de ce trebuie neapărat să betonăm malurile Dunării și să nu lăsăm această perdea forestieră care umbrește și fixează malul Dunării ”, a explicat Dan Trifu. 

Ecocivica ia în calcul atacarea proiectului în instanță

„În funcție de termene vom vedea exact cum procedăm pentru că, știți, ONG-urile au termene foarte limitate pentru atacarea proiectelor. Mie mi se pare o nebunie să taie 900 de arbori și văd o frenezie în a cheltui banii europeni pe proiecte care betonează spațiul verde”, a conchis Dan Trifu.