Te îngrijorează creșterea prețurilor sau salariul prea mic? Ce arată un nou studiu despre efectele stresului financiar asupra creierului
Grijile legate de bani, care se repetă ani la rând, pot avea efecte neașteptate inclusiv asupra memoriei și sănătății creierului.
Persoanele care s-au confruntat în mod repetat cu dificultăți financiare în viața adultă au obținut, la mijlocul vieții, scoruri mai mici la testele de memorie și de viteză a gândirii decât cele care nu au trecut prin astfel de perioade.
Potrivit unui studiu publicat în iulie 2026 în revista Innovation in Aging, diferențele au apărut atât în cazul persoanelor care au avut venituri reduse, cât și în cazul celor care nu au reușit să acopere cheltuielile de bază în cel puțin două etape ale vieții. În cazul participanților cu o situație materială precară pe termen lung, investigațiile imagistice făcute după vârsta de 69 de ani au indicat și o pierdere mai mare de țesut cerebral.
Cercetarea s-a bazat pe datele unui studiu britanic început în 1946, care urmărește 2.759 de persoane născute în aceeași săptămână din luna martie. De-a lungul vieții, participanții au oferit informații despre venituri și despre dificultățile întâmpinate la plata cheltuielilor, au susținut teste cognitive la 53, 63 și 69 de ani, iar aproximativ 400 au făcut și investigații imagistice ale creierului.
Cum au fost evaluate dificultățile financiare de-a lungul vieții
Cercetătorii au urmărit două aspecte. Primul a fost venitul gospodăriei, înregistrat când participanții aveau 26, 43 și 53 de ani. La fiecare dintre cele trei evaluări, participanților din categoria celor 20% cu cele mai mici venituri li se atribuia câte un punct.
Separat, la 36, 43 și 53 de ani, participanții au fost întrebați dacă reușeau să acopere cheltuielile de bază ale gospodăriei. O singură perioadă cu resurse limitate sau probleme la plata facturilor a fost considerată un episod izolat, iar două sau trei astfel de perioade au indicat dificultăți de lungă durată.
Aproximativ 16% dintre participanți s-au aflat în mod repetat în categoria celor cu venituri mici, iar 12% au declarat că au întâmpinat în mai multe etape probleme cu banii. Modificările observate la nivel cerebral au apărut în cazul dificultăților financiare repetate, nu doar al resurselor limitate.
Ce au arătat testele de memorie și de viteză a gândirii
La fiecare evaluare, participanții au susținut aceleași două probe. Pentru testarea memoriei, li se prezenta de trei ori o listă cu 15 cuvinte, iar după fiecare rundă erau nevoiți să spună câte își aminteau. Viteza de gândire a fost evaluată printr-un exercițiu în care aveau la dispoziție un minut pentru a identifica literele P și W într-un șir de caractere.
La 53 de ani, persoanele care avuseseră venituri reduse în mai multe perioade ale vieții au obținut la testul de memorie un scor mediu de aproximativ 22 de puncte, comparativ cu 25 în grupul celor care nu trecuseră printr-o asemenea situație.
Relația s-a menținut și după ce cercetătorii au ținut cont de sex, situația materială a familiei în copilărie, performanțele cognitive de la opt ani, simptomele de depresie și anxietate din adolescență și nivelul de educație. Rezultatele au fost cu atât mai scăzute cu cât dificultățile financiare au fost resimțite o perioadă mai lungă.
Declin mai lent după 53 de ani
După 53 de ani, scorurile la testele de memorie au scăzut mai lent în cazul participanților care trecuseră în mod repetat prin dificultăți financiare. Rezultatul nu înseamnă însă că lipsurile i-ar fi protejat. La începutul perioadei analizate, aceștia porneau deja de la un nivel cognitiv mai redus, ceea ce sugerează că diferențele apăruseră înainte de vârsta de 53 de ani.
Participanții cu o situație materială mai bună aveau inițial scoruri mai ridicate, dar declinul s-a accentuat după 60 de ani. Autorii spun că o posibilă explicație pentru acest tipar ține de rezerva cognitivă. Un mediu care stimulează activitatea intelectuală poate ajuta creierul să compenseze o vreme pierderile produse odată cu înaintarea în vârstă. Când această capacitate de compensare se reduce, schimbările devin mai vizibile.
Arline Geronimus, profesoară la Universitatea din Michigan, SUA, care nu a participat la studiu, a propus și o altă explicație. Este posibil ca persoanele cel mai grav afectate de stresul cronic să fi murit înainte de evaluările făcute la 60 sau 69 de ani, din cauza unor boli precum cancerul sau afecțiunile cardiovasculare. În studiu ar fi rămas astfel participanții care suportaseră mai bine efectele dificultăților financiare.
Veniturile mici pe termen lung, asociate cu pierderea de țesut cerebral
Investigațiile imagistice efectuate în intervalul 69-71 de ani au indicat semne mai accentuate de atrofie cerebrală la participanții care avuseseră probleme cu banii în mod repetat. În cazul lor, volumul ventriculilor cerebrali era cu aproape 4,7 mililitri mai mare decât la persoanele care nu trecuseră prin asemenea perioade.
Ventriculii sunt cavități pline cu lichid cefalorahidian, aflate în interiorul creierului. Pe măsură ce țesutul din jur se reduce, spațiul ocupat de aceste cavități crește. Din acest motiv, mărirea lor este folosită ca indicator indirect al pierderii de țesut cerebral.
Analiza a identificat și trei grupuri în cazul cărora modificările au fost mai pronunțate:
- bărbații care trecuseră prin dificultăți financiare repetate au pierdut volum cerebral mai repede decât femeile aflate în aceeași situație;
- participanții proveniți din familii sărace au avut o reducere mai rapidă a volumului hipocampului, regiune implicată în formarea amintirilor;
- purtătorii variantei genetice APOE-ε4 care s-au confruntat constant cu venituri mici sau dificultăți financiare au prezentat o atrofie cerebrală mai rapidă; cei cu dificultăți financiare persistente au avut și cea mai mare încărcătură de beta-amiloid.
În cazul ultimei categorii, predispoziția genetică și problemele materiale de lungă durată par să se accentueze reciproc.
„Presiunea financiară ocupă mult spațiu mental”
Una dintre explicații ține de efortul mental pe care îl presupun grijile financiare. O persoană care amână plata facturilor, calculează dacă îi ajung banii până la următorul salariu sau decide constant la ce cheltuieli să renunțe își consumă o parte din atenție cu aceste probleme. Când situația se repetă ani la rând, rămân mai puține resurse pentru memorie, concentrare și luarea deciziilor. La aceasta se adaugă stresul cronic, care menține active mecanismele hormonale și inflamatorii cu efect asupra creierului.
„Dificultățile acumulate de-a lungul mai multor ani au fost asociate cu cele mai nefavorabile rezultate pentru sănătatea creierului, spre deosebire de episoadele izolate. Presiunea financiară ocupă mult spațiu mental”, a explicat Jacques Wels, sociolog la University College London și coautor al studiului.
Studiul nu poate separa efectele presiunii financiare de cele ale unor obiceiuri mai frecvente în rândul persoanelor cu o situație materială precară, precum fumatul și consumul de alcool. Cercetătorii nu au analizat nici alte căi posibile, cum ar fi afectarea vaselor de sânge din creier sau bolile cardiovasculare.
Nu există încă o dovadă de cauzalitate
Jacques Wels a susținut că apariția modificărilor cerebrale după vârsta de 50 de ani, după perioade de dificultăți financiare, ar putea indica o relație de cauză și efect.
În lucrarea publicată în revista „Innovation in Aging“, autorii sunt însă mai rezervați. Problemele financiare pot reflecta un dezavantaj social menținut de-a lungul mai multor decenii. Pentru că studiul este observațional, nu se poate stabili dacă presiunea financiară a provocat direct modificările cerebrale.
„Nu ar trebui să reducem totul la bani. Rezultatele arată cum inechitățile sociale pot afecta sănătatea creierului”, a declarat Arline Geronimus, profesoară la Universitatea din Michigan, ale cărei cercetări analizează uzura produsă asupra organismului de discriminare și dezavantaj social.
Presiunea financiară, legată și de un declin mai rapid al memoriei
O cercetare publicată în martie 2026 în American Journal of Epidemiology a urmărit timp de zece ani aproape 7.700 de adulți americani cu vârste de peste 50 de ani. În locul veniturilor, cercetătorii au analizat felul în care participanții își evaluau situația financiară, pe baza unui indicator calculat o dată la patru ani.
Orice scădere a acestui indicator a fost asociată cu performanțe mai reduse la testele de memorie și cu o deteriorare mai rapidă în anii următori. În cazul participanților a căror situație materială s-a înrăutățit considerabil, pierderea memoriei a avansat într-un ritm echivalent cu aproximativ cinci luni suplimentare de îmbătrânire cognitivă în fiecare an. Legătura a fost mai pronunțată după vârsta de 65 de ani.
„Bunăstarea financiară este un factor economic tot mai des luat în considerare atunci când este analizată starea de sănătate și poate avea legătură cu îmbătrânirea creierului. Presiunea financiară prelungită poate consuma resursele mentale și poate contribui la deteriorarea funcțiilor cognitive”, a explicat Adina Zeki Al Hazzouri, profesoară asociată de epidemiologie la Universitatea Columbia din New York și autoarea principală a studiului.
Sărăcia lipsește de pe lista factorilor de risc pentru demență
Raportul publicat în 2024 de Comisia Lancet pentru prevenția și tratamentul demenței, elaborat de 27 de specialiști, identifică 14 factori de risc care pot fi modificați. Intervențiile asupra lor ar putea preveni sau întârzia aproximativ 45% dintre cazurile de demență.
Lista cuprinde nivelul redus de educație, hipertensiunea, pierderea auzului, lipsa activității fizice, diabetul, izolarea socială, consumul excesiv de alcool, poluarea aerului, fumatul, obezitatea, traumatismele craniene, depresia, problemele de vedere netratate și colesterolul LDL crescut. Sărăcia nu este inclusă.
O analiză publicată în 2025 în seria Lancet Discovery Science propune extinderea listei cu alți patru factori: sărăcia, pierderile bruște de avere, inegalitatea veniturilor și infecția cu HIV. Potrivit estimărilor autorilor, includerea lor ar putea crește până la aproximativ 65% proporția cazurilor de demență care ar putea fi prevenite sau întârziate.
Cercetarea nu arată ce măsuri individuale ar putea lua o persoană cu venituri mici
Persoanele care au părăsit studiul aveau, în medie, scoruri cognitive mai mici și o situație financiară mai precară decât cele care au rămas. Din acest motiv, efectele dificultăților materiale ar putea fi mai mari decât cele observate de cercetători.
Rezultatele trebuie interpretate și în funcție de structura grupului analizat. Participanții aveau o diversitate etnică redusă, iar veniturile au fost înregistrate pe categorii, nu ca sume exacte. În plus, calculele nu au ținut cont de numărul persoanelor din fiecare gospodărie. De asemenea, persoanele incluse în studiu s-au născut în 1946, într-o perioadă în care bărbații asigurau, de obicei, cea mai mare parte a veniturilor familiei. În cazul generațiilor mai tinere, relația dintre dificultățile financiare și sănătatea creierului poate urma un alt tipar.
Jacques Wels a precizat că studiul nu arată ce măsuri individuale ar putea lua o persoană cu venituri mici pentru a-și proteja sănătatea cognitivă. „Declinul cognitiv este influențat de riscurile genetice și de comportamentele individuale, dar și de experiențele acumulate de-a lungul vieții, asupra cărora nu avem întotdeauna control”, a declarat cercetătorul.
Autorii consideră că sprijinirea persoanelor vulnerabile, înainte ca problemele financiare să se prelungească ani la rând, ar putea ajuta la reducerea numărului de cazuri de demență.