Monica Felea, distribuitor de film: Închiderea cinematografelor a venit fără nicio explicație cu cifre. Că s-ar fi găsit nu știu câte cazuri de infectare sau că rata de infectare e mare/ Doar noi și Rusia le avem închise

Închiderea cinematografelor în Capitală i-a lovit din plin pe distribuitorii de filme, unii aflând despre această decizie în mijlocul lansării unor filme. Decizia de a închide sălile din București, piața din Capitală reprezentând jumătate din piața românească a cinematografelor, a venit fără o minimă consultare cu cei din industrie și, mai ales, fără să li se prezinte datele care ar fi impus o asemenea decizie. ”Închiderea asta s-a întâmplat fără nicio explicație bazată pe cifre. Să ni se spună că s-au găsit nu știu câte cazuri de infectare, sau că inchidem pentru că rata de infectare e mai mare sau pentru că ar fi vreun pericol pentru spectatori…În momentul acesta doar noi și Rusia avem închise cinematografele”, spune într-o discuție cu HotNews.ro Monica Felea, distribuitor de filme prin firma Bad Unicorn.

”A fost destul de dificil. După cum bine știi, teatrele și cinematografele s-au redeschis ultimele. Oficial, re-deschiderea intra în vigoare de la 1 septembrie. Doar că nu s-au deschis chiar din 1 septembrie. Până au apărut măsurile și normele care să le permită să redeschidă după noile reguli, a mai durat. Iar acum, la nici o lună de la redeschidere, cinematografele sunt primele care se închid iar”, spune Monica Felea, care împreună cu Ștefan Bradea au fondat acum câțiva ani compania de distribuție Bad Unicorn.

În luna septembrie lucrurile au mers destul de greu, mai spune Monica Felea.

”Oricum, cinematografele au funcționat la 50% capacitate pentru că așa erau normele care trebuiau respectate: cu un scaun ocupat și cu următorul liber. Chiar dacă veneai cu soția erai obligat să stai la un scaun distanță. Din ceea ce am discutat și cu cinematografele, rata de ocupare față de anul trecut pe vremea asta era la minus 80%”, mai spune distribuitorul.

Cum e în alte țări și cum e la noi

Noi stând degeaba 6 luni de zile, titlurile pe care le aveam de lansat pierdeau din interesul publicului. Pentru că sunt niște filme care nu se lansează doar la noi ci la nivel mondial, iar în alte țări au putut fi lansate. Majoritatea țărilor din Europa au și o rețea de VOD care funcționează. La noi, din cauza problemei cu pirateria, acest sistem de Video-On-Demand- nu funcționează. În celelalte țări filmele au fost lansate și în săli si prin sistemul VOD. Lucru pe care noi nu putem să-l facem. La noi, dacă lansezi un film în cinema, ai voie să-l lansezi în online la cel puțin două luni după lansarea în Cinema. Ei, noi am intrat în lockdown cu două filme în portofoliu. Între timp am mai cumpărat unul de la Festivalul de Film de la Cannes iar când am revenit în septembrie, am pornit ca să zic așa cu pedala foarte apăsată.

Noi lansăm de regulă un film la două luni. Ne programasem însă pentru toamna asta să lansăm cinci filme. Cele două din portofoliu pe care le aveam, cel cumpărat de la Cannes și încă două titluri care apăruseră între timp. Am reușit să lansăm primul film- Babyteeth, care e și câștigătorul de la TIFF. A luat Marele Premiu și Premiul Publicului. Ne-am bazat pe asta în ideea că nu mai era timp de o campanie de lansare, dar despre film s-a vorbit, era câștigătorul unui festival….Rezultatele au fost slabe, din cauza prezenței scăzute a oamenilor în cinematografe, dar ne-am asumat asta. Nu puteam lăsa nici cinematografele cu titluri vechi întrucât asta descurajează oamenii să meargă la cinema. De asemenea, ai văzut că și studiourile mari de afară au amânat blockbusterele pentru la anul.

Nu există niciun caz de focar descoperit in cinema. Nici la noi, nici in altă țară. Și asta pentru că pașii sunt simpli: Ajungi la cinema, ți se ia temperatura, porți mască, stai la distanță de ceilalți spectatori…deci riscurile sunt minime. Și am încercat să venim cu titluri noi. Și am pregătit ieșirea cu al doilea titlu, Corpus Christi, care urma să aibă premiera cinematografică vineri, 9 octombrie, pentru că în cinema, săptămâna cinematografică începe vinerea iar premierile se setează la începutul săptămânii cinematografice.

Vezi aici care e situația închiderilor/redeschiderilor sălilor de cinema în celalalte țări.

Cum am aflat de decizia închiderii: în mijlocul unui eveniment de lansare

Am avut programare pentru lansări întreaga țară. Marțea asta, în 6 octombrie, am avut evenimentul de lansare în București la care am chemat presa, influenceri etc. Ei, în timpul acestui eveniment de lansare am aflat că de a doua zi Bucureștiul se închide. Capitala înseamna peste 50% din piață- avem cele mai multe săli de cinema și are cel mai ridicat consum de cinema. Am stat, ne-am gândit ce putem face, am discutat cu cinematografele și am zis să mergem înainte cu celelalte orașe pentru că programările erau făcute, toate materialele erau trimise- plus campania de marketing,…

Am discutat ca în momentul în care se va redeschide să fie reluat și în București și să nu fie considerat un film mai vechi și să se renunțe la el. Nu mai spun de faptul că noi mai aveam programate două titluri – două filme americane independente destul de mari și pe care nu prea ne mai permitem să le lansăm în București, o piață care înseamnă 50% din totalul unei piețe aflate deja în contracție cu 80%.

Închiderea asta s-a întâmplat fără nicio explicație bazată pe cifre

Problema e că nu avem niciun fel de predictibilitate. Închiderea asta s-a întâmplat fără nicio explicație bazată pe cifre. Să ni se spună că s-au găsit nu știu câte cazuri de infectare, sau că le inchidem pentru că rata de infectare e mai mare sau că ar fi vreun pericol pentru spectatori. Dar negăsindu-se niciun caz…În momentul acesta doar noi și Rusia avem închise cinematografele.

Reprezentanții celei mai mari rețele de distribuție- City Cinema- care controlează 75% din piața de cinema- erau în dialog cu autoritățile despre aceste reguli. Dar nici ei nu au știut de aceasă închidere. Au aflat și ei fix când am aflat și noi. Cei de la Ministerul Culturii nu ar fi fost de acord (ei dând și un comunicat în acest sens) iar decizia a fost luată la nivel de DSP. Nu ne așteptam să se întâmple asta. Văzând ce se întâmplă în celelalte țări, unde sălile de cinema au continuat să funcționeze chiar la capacități mai reduse: 30%, 50% etc, nu ne-am gândit că la noi va fi altfel și că se vor închide.

Încercăm să aflăm pe căi oficiale sau informale, mai sunându-ne între noi, ce anume se va întâmpla

Pe urmă, anunțul autorităților a venit fără să fie însoțit de alte precizări: în ce condiții se vor redeschide, cum ar putea fi sprijiniți cei direct afectați de decizia noastră etc.

Încercăm să aflăm pe diverse căi, mai oficiale, mai informale, sunându-ne între noi, ce anume se va întâmpla mai departe. Ca să știm cum putem continua.

Un film nu-l poți lansa de pe azi pe mâine. E nevoie să pregătești niște materiale, să faci o campanie înainte ca să atragi oamenii în săli. Cred că ce se obținuse în septembrie, când oamenii începuseră să revină în săli, se pierde. Ne întoarcem iar la zero. Și a mai rămas întipărită și ideea că se închid cinematografele așa, în general, fără să se precizeze în ce localități se închid. Asta deși în unele localități ele încă funcționează.

Despre asta a fost vorba pentru noi: să reușim să supraviețuim

Pe partea financiară, investițiile făcute în această perioadă au fost minime. Am lansat un canal pe o platformă online, pe Vimeo, și am achiziționat și un film. Cheltuielile au continuat să existe- ai o chirie de plătit, niște angajați de plătit…

Noi în cele 6 luni de lockdown nu am avut încasări. Când au început festivalurile în aer liber, am mai început să avem ceva încasări dar foarte puține. Filmele noastre au fost și la festivalurile care au avut loc în scurta perioadă de deschidere, fiind și foarte apreciate: Babyteeth fiind dealtfel câștigătorul Marelui Premiu la TIFF și Premiul Publicului, iar Corpus Christi e un film nominalizat la Oscar, cel mai important film al Poloniei de anul ăsta.

Neinvestind în această perioadă foarte mult, am reușit să supraviețuim. Pentru că despre asta a fost vorba pentru noi: să reușim să supraviețuim.

Ne-am făcut și propria platformă, dar mai mult ca să ne ținem publicul aproape, pentru că la noi consumul contracost online, punctual pe niște titluri, nu prea se întâmplă. Noi facem și servicii de PR și organizare de evenimente. În vară încă se mai întâmplau evenimente. Dar acum în toamnă, evenimentele se răresc. Iar în secunda asta nu avem niciun fel de strategie.

O să stăm zilele astea și o să ne gândim bine să vedem ce mai putem face în plus ca să rezistăm în situația în care sălile se vor redeschide abia la primăvară.

Speranța noastră este ca ele să se redeschidă chiar și la o capacitate mai mică, dar să se redeschidă

Speranța noastră este ca ele să se redeschidă chiar și la o capacitate mai mică, dar să se redeschidă. Pornind de la exemplele din alte țări și de realitatea că nu există cazuri de infectări în sălile de cinema. În cazul restaurantelor sau barurilor se mai pot găsi soluții. Mai pui niște încălzitoare, te mai descurci cumva. Dar la cinematografe nu ai ce să faci.

Speranța noastră este să fie preluate modelele din afară care funcționează. De la începutul pandemiei au fost preluate aceste modele în mai multe industrii. Poate se va ajunge și aici la aceeași decizie: să preluăm modele care funcționează în afară.

Soluția ar fi încurajarea consumului cultural. Dacă la turism s-a putut găsi ideea voucherelor de vacanță de ce nu s-ar putea și la cultură?

Soluția ar fi încurajarea consumului cultural. Dacă la turism s-a putut găsi ideea voucherelor de vacanță de ce nu s-ar putea și la cultură? Pentru că tu încurajezi astfel un public să consume cultura, nu dai direct un fel de ajutor social celor afectați și care într-adevăr trec prin niște momente foarte grele. Dar asta e o chestie pe termen lung. Să discutăm azi despre asemenea vouchere, când noi nu putem distribui filme, e inutil. Dar pe termen lung, pentru a nu mai solicita bani de la Stat, că nici el nu poate da la infinit, poate ar merita abordată ideea, ca să nu ne mai trezim în situații similare.

Și din păcate nu există o cale de dialog între Noi și Ei – drept dovadă au luat decizia asta fără să se consulte nici măcar cu cel mai mare jucător din piață. E greu să rămâi optimist în situația asta, conchide Monica Felea.

Despre Monica Felea: A terminat Facultatea de Jurnalism la Universitatea București, a lucrat apoi în presa culturală, după care în lumea filmului ca PR sau organizator de evenimente. Au urmat campanii de distribuție și promovare de film. A lansat apoi lansarea propriei companie, Bad Unicorn (2016), alături de Ștefan Bradea.

Ștefan Bradea: E implicat în distribuția de film de la finalul facultății – Relații Economice Internaționale ASE Bucuresti. După câțiva ani petrecuți la o companie grecească licențiată home video pe filme de studio americane (Fox, Sony, Disney), a făcut saltul către filmul de autor, contribuind la înființarea și conducerea casei de distribuție Transilvania Film. A urmat o pauză și o colaborare cu ONG-ul de mediu Mai Mult Verde, apoi multe proiecte de consultanță acordată producătorilor români în distribuția și lansarea pe ecrane. În 2016 a cunoscut-o pe Monica și au înființat Bad Unicorn