Uitarea poate avea cauze neașteptate. Cât este normal să uiți și când devine un semnal de alarmă

Mulți dintre noi și-au rătăcit, la un moment dat, cheile sau și-au găsit mai greu cuvintele în timpul unei conversații. Astfel de episoade sunt obișnuite și, de regulă, nu reprezintă un motiv de îngrijorare. Cu toate acestea, ele pot stârni, pe bună dreptate, anxietate, într-un context în care discuțiile despre boala Alzheimer și alte forme de demență sunt tot mai frecvente în spațiul public.

Așadar, ce este normal și când este nevoie de o evaluare medicală?

Multe dintre episoadele de uitare pot avea explicații simple, iar problemele care le provoacă pot fi reversibile, consideră experții. Potrivit medicului Nathaniel Chin, specialist în geriatrie și director medical la Wisconsin Alzheimer’s Disease Research Center, citat de publicația „The Washington Post“, dacă simptomele uitării se manifestă subtil, ocazional, iar persoana simte că funcționează bine, per ansamblu, riscul ca problema să fie una de natură patologică este destul de redus. 

„Atunci când încă îți gestionezi finanțele, îți respecți programările și te orientezi în locuri familiare, episoadele ocazionale de uitare nu trebuie să deranjeze atât de mult. Ele sunt mai puțin îngrijorătoare decât problemele de memorie care afectează viața de zi cu zi”, explică Nathaniel Chin. 

Totuși, este important de știut că ideile greșite, precum aceea că este normal ca un creier îmbătrânit să uite, fac ca intervenția medicală să întârzie, subliniază dr. Adina Ioana Petrea, medic primar neurolog în cadrul MedLife. De aceea, este important ca, dacă episoadele se repetă, persoana să fie evaluată medical pentru a identifica eventualele cauze, care uneori pot fi legate de probleme de somn, de modificări hormonale sau de stresul cotidian. 

De ce agitația de zi cu zi ne poate face mai uituci

De obicei, ceea ce considerăm a fi uitare nu reprezintă, de fapt, o problemă legată de memorie. Contribuie la sentimentul de uitare și haosul din viața de zi cu zi, oamenii fiind nevoiți să își împartă atenția între muncă, familie, grija pentru propria sănătate și o listă lungă de lucruri de făcut. 

Alarmele constante pe telefon și notificările neîncetate nu fac altceva decât să producă și mai multă agitație în creier, ceea ce înseamnă o capacitate mai redusă a acestuia de a procesa și a reține volumul mare de informații pe care trebuie să le proceseze. 

„Se întâmplă așa pentru că amintirile trebuie codificate înainte de a putea fi recuperate”, explică și Nina Vasan, profesor de psihiatrie la Universitatea Stanford și fondator și director al Stanford Lab for Mental Health Innovation. 

Legătura dintre somn și memorie

Un aspect-cheie de luat în calcul este calitatea somnului. În timpul somnului, creierul consolidează amintirile de scurtă durată și le transformă în amintiri de lungă durată. O metaanaliză din 2024 a arătat că restricționarea somnului la 3-6,5 ore pe noapte afectează formarea memoriei, comparativ cu un somn de 7-11 ore. În analiza generală, efectele restricționării somnului asupra memoriei nu au fost semnificativ diferite de cele observate după privarea totală de somn.

Somnul tinde să devină mai fragmentat odată cu înaintarea în vârstă, iar trezirile repetate pot contribui la dificultăți de atenție și memorie. Aceste schimbări nu înseamnă însă că problemele persistente sau progresive de memorie trebuie considerate o consecință inevitabilă a vârstei.

Însă există și foarte mulți adulți de vârstă mijlocie care fie au copii mici, fie au un loc de muncă stresant care nu le permite să aibă un somn de calitate, este de părere Brian Balin, profesor de neuroștiințe, citat de „The Washington Post“.

Studiile arată că privarea de somn și tulburările de somn, precum insomnia sau apneea în somn netratate pot interfera cu procesul de consolidare a memoriei, îngreunând în același timp procesele de învățare și concentrare, dar și capacitatea unei persoane de a acorda atenție și de a reține informații.

Ce probleme de sănătate pot afecta memoria 

Schimbările hormonale din timpul perimenopauzei și menopauzei pot afecta memoria. Concret, hipocampul și cortexul prefrontal, regiuni implicate în memorie și funcțiile executive, sunt bogate în receptori pentru estrogen. Modificările hormonale din timpul tranziției către menopauză sunt una dintre explicațiile studiate pentru problemele de memorie și pentru dificultățile de a-și găsi uneori cuvintelor raportate de unele femei. 

De exemplu, o analiză SWAN publicată în 2009, care a urmărit peste 2.000 de femei, a identificat modificări cognitive subtile și temporare în timpul tranziției către menopauză. La testările repetate, femeile aflate în perimenopauză nu au prezentat aceeași îmbunătățire a memoriei verbale și a vitezei de procesare observată înainte și după această perioadă. Efectul a fost tranzitoriu.

În timpul tranziției către menopauză pot apărea și modificări ale dispoziției, anxietate sau tulburări de somn, factori care, la rândul lor, pot influența atenția și performanța cognitivă.

Persoanele diagnosticate cu depresie, cu ADHD, cu afecțiuni tiroidiene, dar și cu hipoacuzie netratată sau cu carență de vitamina B12 pot avea, de asemenea, probleme cu memoria.

O depresie netratată poate avea simptome asemănătoare cu demența

Vizita la medic devine o necesitate în momentul în care simptomele devin constante și ne afectează viața. Medicii sunt de părere că, atunci când o persoană uită frecvent anumite lucruri, e bine să discute acest aspect cu medicul lor, astfel încât să se asigure că nu este vorba despre o problemă de sănătate din sfera afecțiunilor neurodegenerative. 

Medicii pot evalua dacă modificările de memorie se încadrează în schimbările cognitive asociate înaintării în vârstă sau dacă există o cauză care necesită investigații ori tratament. Potrivit cercetărilor, un stil de viață sănătos, care presupune exerciții fizice regulate, o dietă sănătoasă, vizite regulate la medic și o serie de activități care să solicite funcția cognitivă pot îmbunătăți considerabil sănătatea creierului. De asemenea, este esențial ca tulburările de somn, dacă ele există, să fie tratate. 

Simptomele de depresie sau alte probleme de sănătate mintală trebuie evaluate și tratate corespunzător, întrucât o depresie netratată poate avea simptome asemănătoare cu demența.

Care ar putea fi semnalele de alarmă 

Există anumite situații care pot fi considerate situații de alarmă. Spre exemplu, atunci când o persoană uită în mod frecvent conversații recente, nu doar unde și-a pus cheile sau telefonul. De asemenea, situațiile în care o persoană repetă aceleași întrebări sau face aceleași afirmații fără să conștientizeze trebuie discutate cu un medic specialist. 

Atunci când o persoană ajunge să se rătăcească în locuri cunoscute sau când are probleme legate de orientare în spații care îi erau familiare, este nevoie de o evaluare medicală de specialitate. Și, nu în ultimul rând, merită consultat un medic dacă apropiații observă că o persoană uită diverse lucruri comune, cum ar fi rețetele unor preparate pe care le gătea frecvent sau drumul spre magazinele pe care le frecventează în mod obișnuit.