În iulie 2026, au fost sub 1.400 de nașteri – mai puține cu 589 (-4,2%) comparativ cu aceeași lună a anului trecut, a anunțat joi INS. Dar România nu pierde doar populație. Pierde PIB-ul pe care oamenii care nu se mai nasc l-ar fi produs în următoarele decenii.
Noile date publicate de Institutul Național de Statistică arată dimensiunea problemei.
O întrebare dincolo de statistică
În luna iulie, s-au înregistrat 13.497 de nașteri și 18.777 de decese. Sporul natural a fost astfel de minus 5.280 de persoane într-o singură lună. De obicei, discuția se oprește aici: mai puțini copii, mai mulți pensionari, presiune mai mare pe sistemul de pensii.
Dar există o altă întrebare, mult mai economică: Cât PIB viitor pierde România atunci când un copil nu se mai naște?
Am făcut un calcul. Nu am folosit salariul mediu și nici contribuțiile la buget. Un copil nu este, evident, „o investiție” care produce bani statului. Am folosit însă o măsură economică mai potrivită: PIB-ul generat, în medie, pentru un lucrător.
România a avut, în 2025, un PIB de aproximativ 380 miliarde de euro. Dacă raportăm această economie la aproximativ 7,8 milioane de persoane ocupate, obținem un PIB de circa 48.700 de euro pentru fiecare persoană ocupată, într-un an.
Apoi facem un exercițiu simplu: presupunem că un copil născut astăzi intră pe piața muncii la 22 de ani și rămâne activ până la 65 de ani. Sunt 43 de ani de activitate economică.
Dar nu putem pur și simplu să înmulțim 48.700 de euro cu 43. Ar însemna că un euro de PIB produs peste 40 de ani valorează la fel ca un euro produs astăzi.
De aceea, calculul trebuie actualizat la valoarea prezentă.
Trei scenarii
Am construit trei scenarii.
Rezultatul central: aproximativ 817.000 de euro.
Cu alte cuvinte, într-un exercițiu simplificat de contabilitate economică, un copil născut astăzi poate reprezenta aproape 820.000 de euro de PIB viitor, exprimat în banii de astăzi.
Nu este „valoarea copilului”. Nu este nici suma pe care o va încasa statul și nici venitul pe care îl va avea persoana respectivă.
Este valoarea actualizată a producției economice pe care o persoană o poate genera pe parcursul vieții active, pornind de la productivitatea medie actuală.
Și atunci cât pierde România când se nasc cu 10.000 de copii mai puțin?
În scenariul central: 10.000 de copii × 817.000 euro = aproximativ 8,2 miliarde de euro. Adică echivalentul a peste 2% din PIB-ul actual al României.
La 20.000 de copii în minus, vorbim despre aproximativ 16,3 miliarde de euro de PIB viitor, iar la 50.000 de copii în minus: aproape 41 de miliarde de euro.
Dar există o precizare esențială: acești bani nu „dispar” din economia de astăzi. Vorbim despre producție economică aflată la 20, 30 sau 40 de ani distanță.
Scenariile de mai sus sunt estimări contrafactuale, nu prognoze. Ele presupun că un copil ar ajunge să lucreze până la 65 de ani și că productivitatea medie a economiei evoluează conform scenariului ales. Nu sunt incluse costurile creșterii și educării copilului, migrația, șomajul, participarea la piața muncii, taxele sau efectele economice ale consumului gospodăriilor.
De ce contează atât de mult productivitatea?
Comisia Europeană spune că productivitatea muncii României a crescut în medie cu aproximativ 4,5% pe an între 2015 și 2019. Dar ritmul a încetinit la circa 2% pe an în perioada 2020-2025.
Asta schimbă radical problema demografică. Pentru că dacă România va avea în viitor mai puțini lucrători, dar fiecare lucrător va produce semnificativ mai mult, economia poate continua să crească.
Dacă însă populația activă se reduce (iar noi pierdem cam 1.000.000 de locuitori la fiecare 10 ani), iar productivitatea stagnează, efectul demografic devine mult mai dur.
De aceea, natalitatea și productivitatea sunt cele două fețe ale aceleiași probleme: o față ne spune câți oameni vom avea, iar cealaltă spune cât va produce fiecare dintre ei.
Abonează-te
EconoMix
Urmărește tendințele economice și învață despre finanțe personale prin recomandări și grafice relevante.
Abonează-te la Newsletter
EconoMix
Urmărește tendințele economice și învață despre finanțe personale prin recomandări și grafice relevante.
Felicitări! Te-ai abonat la „EconoMix”.
Abonat
Confirmă abonarea pe e-mail.
Apasă pe linkul din email pentru a primi edițiile.
Efectul de domino
Problema României nu este doar că se nasc prea puțini copii, ci și că fiecare generație care vine este mai mică decât cea care o precedă.
Iar acest lucru creează un efect de domino: mai puțini copii astăzi înseamnă mai puțini tineri peste 20 de ani. Mai puțini tineri înseamnă mai puțini oameni care intră pe piața muncii. Mai puțini oameni care muncesc înseamnă o bază mai îngustă de producție economică. Iar peste decenii înseamnă și mai puțini contribuabili care să susțină sistemele publice.
INS arată că în iulie 2026 decesele au fost de 1,4 ori mai numeroase decât nașterile. Asta este partea vizibilă a problemei. Cea invizibilă este PIB-ul care nu va mai fi produs peste 20-40 de ani.
Și poate că acesta este unul dintre motivele pentru care demografia ar trebui privită nu doar ca o problemă socială sau de pensii, ci și ca o problemă de creștere economică.
