ChatGPT a depășit TikTok ca profesor de finanțe. Românii cred că se pricep la bani, dar testele spun altceva
Aproape 20% dintre români spun că s-au informat despre economie și finanțe de pe ChatGPT, aceștia fiind totuși mai mulți decât cei care se informează de pe TikTok (14%) și decât cei care au participat la cursuri sau programe de educație financiară, a transmis joi Banca Comercială Română (BCR), care a prezentat rezultatele unui studiu realizat de Cult Market Research.
Datele ultimului Eurobarometru pe educație financiară arată că 1 din 4 nu are deloc economii pentru situații neprevăzute, față de 1 din 6 în UE, iar 1 din 7 români are o rezervă de șase luni sau mai mult, față de 1 european din 3. În același timp, 61% au puțină încredere sau deloc că vor avea suficienți bani pentru a trăi confortabil la pensie, mai arată datele studiului..
În ceea ce privește sursele de informare, televiziunea rămâne principala sursă de informare economică și financiară (46%), urmată de bănci și alte instituții financiare (33%) și de site-urile instituțiilor publice, precum BNR, Ministerul Finanțelor sau ASF (28%).
Una dintre cele mai importante concluzii ale studiului este că, în prezent, jumătate dintre respondenți spun că nu și-ar putea acoperi cheltuielile mai mult de o lună dacă și-ar pierde principala sursă de venit.
În cadrul studiului, românii au primit aceleași teme și aceeași metodologie ca în Flash Eurobarometrul privind competențele financiare, pentru a vedea cum s-ar descurca dacă ar răspunde mâine la întrebările Comisiei Europene. Concluzia principală arată că provocarea nu este lipsa interesului pentru educația financiară, ci faptul că oamenii nu își pot evalua corect propriile cunoștințe despre bani și economie.
Scorul mediu la testul de 12 întrebări este 7,53, echivalentul notei 6,28 din 10. În același timp, 40% dintre respondenți își evaluează cunoștințele drept ridicate sau foarte ridicate, însă numai 1 din 5 obține cel puțin 10 răspunsuri corecte și doar 3% răspund corect la toate întrebările.
Cele două întrebări la care românii greșesc cel mai des
Studiul a folosit aceeași metodologie ca sondajul european al Comisiei Europene și a scos în evidență cele două dintre întrebări care au cea mai mică rată de răspunsuri corecte.
1.Dacă dobânzile din piață cresc, ce se întâmplă de obicei cu prețul obligațiunilor? Răspunsul corect este că scad. Doar 15% dintre români îl aleg, față de 20% media europeană. Este întrebarea cu cel mai slab rezultat din tot testul.
2.Dacă țineți banii acasă un an, iar prețurile cresc cu 2% pe an, ce veți putea cumpăra peste un an cu aceeași sumă? Răspunsul corect este mai puțin decât astăzi. Doar 47% dintre români răspund corect, față de 65% în Uniunea Europeană.
La capătul opus, românii se descurcă bine acolo unde e vorba de apărare. 82% știu cum să reacționeze la o tentativă de fraudă pe internet, 85% înțeleg efectul creșterii euro asupra prețurilor, iar 77% înțeleg cum le afectează inflația economiile.
Efectul Dunning-Kruger în relația românilor cu banii
Efectul Dunning-Kruger este o distorsiune cognitivă prin care persoanele cu competențe scăzute într-un domeniu tind să-și supraestimeze abilitățile, în timp ce experții tind să-și subestimeze competența relativă.
Efectul a fost descris pentru prima dată în 1999 de psihologii sociali David Dunning și Justin Kruger de la Universitatea Cornell, într-un studiu publicat în Journal of Personality and Social Psychology. Cercetătorii au testat participanți la umor, logică și gramatică și au constatat că cei cu scoruri mici își estimau performanța mult peste realitate, în timp ce cei cu scoruri mari își subestimau ușor poziția relativă.
Dintre respondenții care își evaluează cunoștințele drept foarte ridicate, doar 12% ating pragul de 10 răspunsuri corecte din 12, cu un scor mediu de 7,2, arată studiul BCR. Dintre cei care se declară la un nivel mediu, 23% ating acest prag, cu un scor mediu de 7,9. Grupul cel mai sigur pe el obține rezultate mai slabe decât grupul modest.
„Pentru că folosim banii în fiecare zi, confundăm familiaritatea cu înțelegerea. Știm lucruri de bază și începem să învățăm noțiuni economice teoretice, precum inflația și deficitul, dar aceasta nu înseamnă neapărat că înțelegem toate consecințele financiare ale deciziilor legate de bani pe care le luăm în fiecare zi.
Pentru mulți dintre noi, educația financiară nu a fost ceva ce am învățat sistematic. Am învățat de la părinți, din experiență și, de cele mai multe ori, din propriile greșeli. De aceea, am construit un test care creează obișnuință cu metodologia, temele și întrebările Eurobarometrului, astfel încât să înțelegem ce știm și ce avem de aprofundat.
Prin Naționala de Edu Fin o să continuăm să aducem conversația despre bani mai aproape de oameni, să învățăm împreună și să ridicăm România de pe ultimul loc în Flash Eurobarometrul de anul viitor privind competențele financiare”, explică Nicoleta Deliu Pașol, Head of Communication & CSR, BCR.
N.Red: Studiul a fost realizat de Cult Research printr-o anchetă sociologică online, de tip cantitativ, pe un eșantion de 500 de respondenți, reprezentativ la nivel național pentru populația urbană, cu o marjă de eroare de ±4,3%. Scorul de alfabetizare financiară reprezintă numărul de răspunsuri corecte obținute din 12 întrebări de cunoștințe financiare (scală 0-12, unde un scor mai mare indică un nivel mai ridicat de alfabetizare).