Bolile respiratorii cronice în România: de la tratarea complicațiilor la prevenirea lor

Astmul sever și BPOC sunt boli respiratorii cronice cu impact important asupra calității vieții pacienților și asupra sistemului de sănătate. Exacerbările, prezentările la camera de gardă, spitalizările și complicațiile generează costuri suplimentare pentru sistem și afectează în același timp viața de zi cu zi a pacienților.

În România, aproximativ un milion de persoane trăiesc cu astm, iar între 4 și 10% dintre acestea au astm sever. Pentru acești pacienți, boala poate însemna simptome persistente, tulburări de somn, limitarea activităților cotidiene și episoade repetate de agravare care necesită îngrijiri medicale. Astmul sever este încă subdiagnosticat și poate fi abordat cu întârziere, ceea ce prelungește traseul pacientului până la un diagnostic corect și la tratamentul potrivit.

BPOC are, la rândul său, o prevalență importantă. Aproximativ 8,3% din populația generală din România are un diagnostic de BPOC, o boală asociată cu afectarea pulmonară și cu numeroase complicații cardiovasculare. Evoluția bolii este marcată de exacerbări, iar episoadele repetate de agravare pot crește riscul de spitalizare și deces.

BPOC: efecte care depășesc plămânii

BPOC este o boală cu numeroase complicații pulmonare și cardiovasculare. Afectează aproximativ 392 de milioane de persoane¹ la nivel global și este a treia cauză principală de deces, cu aproximativ 3,4 milioane de decese anual. În România, aproximativ 8,3% din populația generală are un diagnostic de BPOC, iar 74% dintre pacienții cu BPOC luați în evidență la nivel de spital sunt pensionari, persoane cu venituri de multe ori limitate.

Pentru mulți pacienți, boala înseamnă crize și episoade acute de agravare, numite exacerbări, care le afectează profund viața și pot necesita spitalizare. Efectele nu se opresc la plămâni: în primele cinci zile după o exacerbare moderată, riscul de infarct miocardic este de două ori mai mare. Riscul de deces crește cu 17% după o singură exacerbare moderată și cu 80% după două exacerbări moderate într-un interval de un an. Mai mult de jumătate dintre pacienții spitalizați din cauza unei exacerbări decedează în primii cinci ani de la spitalizare.

De aceea sunt esențiale diagnosticul precoce și monitorizarea continuă, pentru controlul bolii și prevenirea agravării ei. Rata de diagnostic poate crește prin identificarea persoanelor din grupele de risc, utilizarea mai consecventă a spirometriei și implicarea medicului de familie în depistarea timpurie.

Astmul sever: un drum lung până la tratamentul potrivit

Aproximativ 1 milion de oameni trăiesc cu astm în România, iar între 4 și 10% dintre ei au o formă severă a bolii. Astmul este una dintre cele mai rapid în creștere afecțiuni respiratorii la nivel mondial, iar forma severă reprezintă o problemă de sănătate publică, din cauza costurilor directe și indirecte și a riscului letal.

Adesea subdiagnosticat și tratat suboptimal, astmul este o povară semnificativă pentru viața pacienților și a familiilor lor și este asociat cu o morbiditate crescută la persoanele de toate vârstele. Simptomele includ sufocare frecventă, respirație șuierătoare, constricție toracică și tuse, care interferează cu activitățile zilnice și cu somnul. Astmul necontrolat duce la deteriorarea calității vieții, la creșterea absenteismului și a anxietății și la presiune suplimentară asupra spitalelor, prin internări și vizite repetate.

Traseul pacientului din România este adesea un drum lung, cu multe obstacole: diagnosticul corect și la timp lipsește, accesul la terapiile moderne este întârziat, iar corticosteroizii orali (CSO) sunt suprautilizați. În lipsa unui management personalizat, suprautilizarea CSO determină apariția unor efecte adverse severe, cu impact asupra sănătății și a costurilor asociate bolii.

De la tratarea complicațiilor la prevenirea lor

Reducerea poverii asupra pacienților și a sistemului de sănătate depinde de capacitatea de a interveni înainte ca boala să ajungă la exacerbări și complicații. Diagnosticul precoce, evaluarea corectă a severității și monitorizarea continuă permit identificarea pacienților care au nevoie de o abordare terapeutică adaptată și pot contribui la menținerea bolii sub control.

Ghidurile internaționale oferă direcții clare pentru managementul astmului sever, de la diagnosticul precoce și utilizarea unor algoritmi și criterii clare până la personalizarea tratamentului. Terapiile moderne disponibile și în România pot face parte din această abordare, în funcție de nevoile fiecărui pacient. Identificarea persoanelor din grupele de risc, utilizarea mai consecventă a spirometriei și monitorizarea continuă sunt esențiale pentru prevenirea agravării bolii. Implicarea medicului de familie în depistarea timpurie și orientarea către specialist poate contribui la un traseu mai rapid către diagnosticul și managementul potrivit.

Pentru pacienți, respectarea indicațiilor medicului și administrarea tratamentului conform schemei sunt esențiale pentru menținerea controlului bolii și prevenirea exacerbărilor. Atunci când tratamentul nu mai este suficient de eficient, este necesară reevaluarea planului terapeutic împreună cu medicul curant. 

Surse:

1. https://goldcopd.org/digital-gold-report/
2. Rehman A, et al. J Pak Med Assoc 2018;68:1823–1827;
3. Nunes C, et al. Asthma Res Pract 2017;3:1;
4. Global Initiative for Asthma 2024
5. Calhoun W, et al. J. Allergy Clin Immunol. 2015;136(4):1125-1127.e4
6. Global Initiative for Asthma. 2020. Appendix. https://ginasthma.org/wp-content/uploads/2020/06/GINA-2020-report_20_06_04-1-wms.pdf. Accessed October 8, 2021
7. Graham LM, et al. Curr Med Res Opin. 2015:31(4):825-835

Articol susținut de AstraZeneca