Un deces suspect de ciumă la un laborator din Siberia, dezvăluiri ale presei locale și un anunț al Casei Albe: ce se întâmplă în Rusia?

Mai multe spitale din Irkutsk au fost plasate în carantină, iar la o topitorie de aluminiu s-a impus purtarea măștilor, în vreme ce doctorii vorbesc deschis despre ciumă, după cazul suspect din Siberia. Autoritățile spun că lucrurile sunt sub control.

O angajată a unui institut de cercetare a ciumei din Siberia s-a îmbolnăvit și a murit în circumstanțe necunoscute, determinând autoritățile să pună în carantină zeci de persoane.

Decesul a stârnit temeri legate de sănătatea publică pe rețelele sociale, dar autoritățile au declarat luni că situația este sub control, scrie Reuters.

Presa locală a identificat-o pe femeie ca fiind Daria Șipilova, angajată a Institutului de Cercetare Antipestă din Irkutsk pentru Siberia și Extremul Orient.

Au existat informații contradictorii cu privire la modul și locul în care angajata de laborator, a cărei vârstă a fost indicată ca fiind de 28 de ani, s-a îmbolnăvit, dar autoritățile au declarat că aceasta a decedat din cauza unei pneumonii a cărei origine nu a fost încă stabilită.

Informații contradictorii

Autoritatea rusă de supraveghere sanitară, Rospotrebnadzor, a declarat presei de stat că institutul nu a găsit dovezi ale vreunui incident legat de manipularea agenților patogeni, după ce pe rețelele sociale s-au răspândit zvonuri conform cărora femeia ar fi scăpat o eprubetă conținând bacterii vii.

Conform altor surse, femeia se întorsese dintr-o deplasare de serviciu în Buriatia, unde fusese semnalat un focar de ciumă la granița cu Mongolia, scrie The Moscow Times.

Între timp Anna Popova, șefa Rospotrebnadzor, s-a deplasat în Siberia pentru o ședință de urgență în weekend.

Autoritățile au îndemnat populația să rămână calmă și au afirmat că nu există dovezi care să indice că decesul femeii ar avea legătură cu locul ei de muncă.

„Este important de menționat că, în ultimele zile, nu au fost identificate noi cazuri de angajați ai Institutului de Combatere a Ciumii care să fi solicitat asistență medicală”, a spus Igor Kobzev, guvernatorul regiunii Irkutsk.

El a precizat că situația este sub control și că toate persoanele care au intrat în contact cu femeia decedată au fost identificate, examinate și plasate sub supraveghere medicală.

„Medicii vorbesc deschis despre ciumă”

The Moscow Times a scris că topitoria de aluminiu din Irkuțk (IrkAZ) din Șelekhov a introdus obligativitatea purtării măștii, potrivit lui Artem Fominykh, directorul fabricii.

El a descris această măsură ca fiind una „preventivă”. „Mai bine să fii precaut decât să-ți pară rău”, a scris Fominikh, îndemnând angajații fabricii să solicite imediat asistență medicală dacă prezintă simptome.

El a menționat, de asemenea, că în Șelekhov circulă informații contradictorii cu privire la situația ciumei.

Între timp, trei spitale din oraș, nr. 1, 3 și 10, precum și Spitalul de Copii și Maternitatea Ivano-Matreninskaia, au fost puse în carantină, potrivit People of Baikal.

O sursă din domeniul sănătății a declarat că medicii „vorbesc deja deschis despre ciumă”, dar boala nu este menționată în documentele oficiale.

Sursa a mai menționat că „nu se aplică carantine selective pentru ciuma pneumonică – restricțiile sunt impuse simultan pentru toate unitățile medicale”.

Rudele unei femei aflate în travaliu au declarat publicației că medicii, invocând ciuma, au refuzat să-i permită soțului acesteia să intre în salon.

În dimineața zilei de 3 octombrie, administrația din Baikalsk a îndemnat locuitorii să evite temporar deplasările către Șelekhov și orașele învecinate din cauza unui deces legat de ciumă, dar ulterior a șters postarea.

Casa Albă urmărește situația

Între timp, presa americană a scris că administrația lui Donald Trump urmărește informațiile privind cazul suspect de ciumă și măsurile de carantină aferente din Rusia.

Un purtător de cuvânt a spus pentru site-ul Axios că administrația este „la curent” cu situația și „evaluează opțiunile”.

Oficial, Casa Albă a refuzat să comenteze aceste informații.

Ultimul caz de ciumă din Rusia a fost înregistrat în 2016 în Altai, când un băiat de 10 ani s-a îmbolnăvit după ce a tăiat o marmotă și a contractat boala prin pielea rănită. Datorită tratamentului prompt, băiatul a supraviețuit.

De ce este ciuma endemică în Siberia

Ciuma este endemică în Siberia, locul unde a avut loc primul focar preistoric cunoscut la om, deoarece bacteria care o provoacă, Yersinia pestis, este prezentă printre micile mamifere sălbatice din vastele zone sălbatice ale regiunii și purtată de puricii acestora.

Este însă rar ca oamenii să se îmbolnăvească de ciumă, deși în alte părți ale lumii – în special în Africa – se înregistrează cazuri în fiecare an.

Ciuma se manifestă în trei forme care afectează diferite părți ale corpului. Ciuma pneumonică, o infecție a plămânilor, determină pacientul să tușească, eliberând picături infecțioase în aer.

Dacă este depistată rapid, boala poate fi tratată cu antibiotice. Însă, dacă nu este tratată, poate fi fatală în termen de una până la șase zile.

Opinia unui expert din Marea Britanie

„Relatările din Rusia au stârnit, inevitabil, comparații cu Covid-19, dar este important să reținem că ciuma pneumonică este o boală cu totul diferită. Aceasta este provocată de bacteria Yersinia pestis, cunoscută pentru faptul că a provocat Moartea Neagră, care persistă și astăzi în special la animale în anumite regiuni din Asia, Africa și America”, a explicat Dr. Simon Clarke, profesor asociat în domeniul biologiei celulare la Universitatea Reading.

„Ciuma pneumonică este deosebit de gravă, deoarece înseamnă că infecția a ajuns la plămâni și este aproape întotdeauna fatală dacă nu este tratată prompt. Spre deosebire de ciuma bubonică, care pătrunde în organism prin mușcăturile puricilor infectați, ciuma pneumonică se poate transmite între oameni prin picături respiratorii în timpul contactului strâns”, a spus acesta.

„O afirmație care atrage atenția este aceea că un angajat al laboratorului s-ar fi putut infecta după ce a spart o eprubetă în laborator. Nu este ceva nemaiauzit ca agenții patogeni să scape din laboratoare, dar ar fi trebuit să se întâmple foarte multe lucruri greșite pentru ca un angajat al laboratorului să se infecteze din cauza unei eprubete sparte”, a mai observat expertul.

„Având în vedere că am lucrat în laboratoare cu nivel ridicat de izolare, știu că manipularea agenților patogeni periculoși implică mai multe niveluri de protecție, proceduri stricte, cabine de siguranță, sisteme de ventilație și proceduri atente efectuate de personal bine pregătit. Infecțiile dobândite în laborator sunt evenimente rare, iar o eprubetă spartă nu ar duce automat la expunere sau infecție. De asemenea, nu folosim prea des eprubetele”, a spus el.

„Până când vor apărea mai multe detalii, este dificil să se evalueze dacă este vorba de un caz izolat, de o expunere profesională sau de o dovadă a unei transmiteri la scară mai largă. Transparența, diagnosticarea rapidă și urmărirea eficientă a contactelor ar fi factorii cei mai importanți în gestionarea unui focar”, a spus Clarke.