VIDEO. „Cum nu poți să respiri, așa e și cu mersul.” De la gonartroză stadiul 4 la o viață fără durere, datorită medicilor de la Spitalul Regina Maria Brașov

Pentru Ovidiu Dughilă și Liliana Răducanu, mersul ajunsese o luptă zilnică împotriva durerii, iar lucrurile simple– de la o ieșire la piață până la urcatul treptelor – deveniseră aproape imposibile. Diagnosticați cu gonartroză stadiul 4, amândoi au primit o nouă șansă la o viață normală prin intervenția de protezare a genunchiului, realizată de echipa de medici din secția de ortopedie de la Spitalul Regina Maria Brașov. 

Pentru Ovidiu, durerile de genunchi au început în urmă cu trei ani, dar în ultimele luni s-au intensificat atât de mult, încât au ajuns să-i limiteze tot mai mult viața de zi cu zi.

Pe măsură ce genunchiul s-a degradat, mersul a devenit din ce în ce mai dificil. O simplă ieșire până la piață se transforma într-un adevărat chin după doar câțiva pași. „De mers mult, nu pot să merg… până la piață, trebuie să fac pauze multe“, povestește Ovidiu. Când obosea, se așeza să-și odihnească piciorul. Uneori, oamenii din jur nici nu înțelegeau de ce un bărbat de vârsta lui are nevoie să se oprească atât de des. „Mai aud și câte un bătrân: «Ia, uite, și ăsta e tânăr și staționeaz㻓, povestește Ovidiu cu umor.

Când durerea nu mai putea fi ignorată

Treptat, a început să renunțe și la lucrurile care îi plăceau. Și-ar fi dorit să meargă cu bicicleta, dar nici asta nu mai era posibil. Durerea îi afecta și somnul, astfel că nici noaptea nu mai reușea să se odihnească.

În cele din urmă, problema genunchiului ajunsese să-i limiteze nu doar mișcarea, ci felul în care își trăia viața de zi cu zi. Pentru Ovidiu, faptul că nu mai putea să meargă, să facă lucrurile obișnuite sau să iasă din casă a devenit tot mai greu de dus. „E greu cu durerea, dacă nu poți să te miști, e foarte greu. Cum nu poți să respiri, așa e și cu mersul. Să stai în casă, să nu poți merge… te apucă… O iei razna“, mărturisește bărbatul.

La un moment dat, Ovidiu a înțeles că nu mai putea continua să-și trăiască viața așa. „Până la urmă, m-am decis să vin la spital, că așa nu mai merge“, povestește el.

A ajuns la un consult la medicul ortoped Tudor Dumitrescu, în cadrul Spitalului Regina Maria Brașov. Medicul i-a evaluat genunchiul și mobilitatea și i-a recomandat radiografii standard pentru a vedea cât de afectată era articulația. Rezultatele au confirmat că boala ajunsese într-un stadiu avansat.

„Pacientul a venit în consultație cu durere la nivelul genunchiului și imposibilitatea de a se mișca. Noi spunem impotență funcțională“, ne-a explicat dr. Tudor Dumitrescu, medic primar Ortopedie și traumatologie, Regina Maria Brașov.

Radiografia a arătat cât de mult se uzase genunchiul

Imaginile au arătat o articulație aproape complet uzată. „Spațiul articular era pensat. Adică el nu mai avea cartilaj. Practic, cum se spune în popor, călca os pe os“, explică medicul.

Diagnosticul a fost de gonartroză stadiul 4, cea mai avansată formă a artrozei de genunchi. Gonartroza apare atunci când cartilajul care acoperă oasele din articulația genunchiului începe să se uzeze. Acest cartilaj funcționează ca un fel de strat protector, care ajută oasele să alunece ușor unul față de celălalt atunci când mergem sau îndoim genunchiul. Pe măsură ce boala avansează, cartilajul se subțiază tot mai mult, iar spațiul dintre oase se micșorează. În formele severe, cartilajul poate dispărea aproape complet, iar oasele ajung să se atingă sau să fie foarte aproape unul de celălalt – de aici și expresia „os pe os“.

De ce apare gonartroza?

Gonartroza nu are o singură cauză. Riscul crește odată cu înaintarea în vârstă, dar boala poate apărea și mai devreme, mai ales atunci când genunchiul a fost supus unor solicitări repetate sau a existat un traumatism ori o altă problemă la nivelul articulației. Și greutatea corporală poate contribui la apariția și progresia bolii, deoarece genunchii preiau o parte importantă din greutatea corpului la fiecare pas.

Pe măsură ce cartilajul se degradează, apar durerea și rigiditatea, iar mișcările devin tot mai dificile. În cazul lui Ovidiu, uzura avansată se traducea prin durere la mers, dificultatea de a îndoi genunchiul și probleme tot mai mari în activitățile obișnuite. „Spațiul articular nu mai exista, iar pacientul avea durere foarte mare“, spune dr. Dumitrescu.

Când tratamentul nu mai poate opri durerea

În formele mai puțin severe, gonartroza poate fi gestionată prin măsuri precum kinetoterapia și exercițiile pentru menținerea mobilității, medicamente pentru controlul durerii sau infiltrații intraarticulare. În cazul lui Ovidiu însă, uzura ajunsese prea avansată pentru ca aceste soluții să mai fie suficiente.

Când distrugerea articulației este severă, nu este afectat doar cartilajul. Se poate modifica și poziția genunchiului și a piciorului, ceea ce face mersul și mai dificil.

„Din păcate, pe genunchi, când a apărut uzura majoră, vine cu modificarea axului membrului de obicei și, atunci, singurele care pot într-adevăr să aducă o bună calitate a vieții sunt tehnicile de protezare“, explică dr. George Muntean, medic primar Ortopedie și traumatologie în cadrul Spitalului Regina Maria Brașov (foto).

Pentru Ovidiu, protezarea genunchiului a devenit astfel următorul pas.

„Având în vedere investigațiile, am decis să punem o proteză. Chiar dacă pacientul este tânăr din punctul nostru de vedere, altă soluție nu mai este“, explică dr. Muntean.

Ce înseamnă protezarea genunchiului

Protezarea genunchiului presupune înlocuirea zonelor deteriorate ale articulației cu o proteză, care permite genunchiului să se miște din nou și să funcționeze normal. „Proteza mimează articulația naturală. Practic, noi frezăm osul la dimensiunile pacientului și, de fiecare dată, personalizăm proteza pentru pacientul respectiv. Totul este făcut în sala de operație, în timp real“, explică dr. Dumitrescu.

În timpul operației, medicul îndepărtează porțiunile deteriorate de la capetele femurului și tibiei și pregătește oasele pentru fixarea componentelor protezei. „Tăiem femurul la dimensiunea dorită, punem un ciment, adică un polimer acrilic, ca un lipici, care să prindă proteza de femur. Pe tibie facem același lucru și plasăm componenta tibială“, explică medicul.

Între cele două componente este așezată o piesă din polietilenă, un material special care înlocuiește rolul cartilajului și permite o mișcare lină a articulației. 

În final, rezultatul urmărit este ca noua articulație să îi permită pacientului să își recapete cât mai bine mobilitatea genunchiului. „O protezare bună vine cu o calitate a vieții deosebit de bună“, explică medicul ortoped George Muntean.

Operația: înlocuirea articulației afectate

În luna iulie, Ovidiu s-a internat pentru protezarea genunchiului drept. Deși știa că operația era necesară, avea emoții înainte de intervenție. „Mie îmi e și un pic frică pentru că am fost operat şi de varice la piciorul drept și ulcer varicos și… dar sper să fie bine“, mărturisea el înainte de operație.

A doua zi, Ovidiu a intrat în sala de operație, unde dr. Tudor Dumitrescu și dr. George Muntean (foto) au realizat protezarea genunchiului. Intervenția s-a desfășurat fără complicații, iar articulația afectată a fost înlocuită cu o proteză de genunchi.

Recuperarea începe din primele zile

Recuperarea a început chiar din primele zile după operație. Ovidiu a făcut primii pași cu ajutorul unui cadru și al kinetoterapeutului. La început, mersul poate fi însoțit de durere și disconfort, ceea ce este de așteptat după o astfel de intervenție. Durerea este însă ținută sub control cu ajutorul tratamentului medicamentos, astfel încât pacientul să se poată mobiliza cât mai repede. „Mersul presupune recuperare. Cu cât se mișcă mai mult, cu atât va fi mai bine pentru el“, explică dr. Dumitrescu.

După o perioadă în care durerea l-a făcut să se miște tot mai puțin, musculatura piciorului, în special cea din jurul genunchiului, poate fi slăbită. De aceea, după protezare, exercițiile de recuperare îl ajută pe pacient să-și recapete treptat forța, mobilitatea și controlul mișcărilor. Scopul este ca mersul să devină din nou cât mai sigur și mai natural. 

„Practic, acum, organismul trebuie să se adapteze la proteză. Noi am corectat brusc defectul, un defect care vine în timp, de aceea va trebui să se readapteze, să reînvețe să meargă corect și să-și pună în funcțiune toată musculatura“, adaugă medicul ortoped.

Procesul nu se încheie odată cu externarea. În primele săptămâni, pacientul poate avea nevoie de un cadru sau de cârje, pe care le folosește până când își recapătă suficientă forță și stabilitate. Pe măsură ce genunchiul își îmbunătățește mobilitatea și musculatura se întărește, nivelul de activitate crește treptat. Recuperarea continuă timp de câteva luni, iar ritmul diferă de la un pacient la altul.

După intervenția de protezare, Ovidiu a rămas internat în spital timp de cinci zile. La externare, a plecat acasă cu cadrul de mers, urmând să continue recuperarea prin kinetoterapie. „Va merge într-un centru de recuperare unde va învăța cum să meargă din nou și cum să folosească proteza pentru cât mai mulți ani“, explică dr. Dumitrescu.

Povestea Lilianei, de la gonartroză stadiul 4 la mersul recuperat

Liliana Răducanu, în vârstă de 58 de ani (foto), a primit același diagnostic ca Ovidiu: gonartroză stadiul 4. A fost operată de dr. Tudor Dumitrescu pentru protezarea genunchiului, iar intervenția i-a schimbat semnificativ viața. Durerile puternice pe care le avea înainte de operație au dispărut, iar Liliana a început să-și reia treptat activitățile pe care ajunsese să le facă tot mai greu.

Avea probleme la genunchi de aproximativ opt ani, însă în ultimele luni dinaintea operației durerile se intensificaseră considerabil. „Aveam dureri de un an și patru luni, foarte puternice“, povestește ea. În același timp, genunchiul se deplasase vizibil, iar schimbarea ajunsese să o surprindă chiar și pe ea. „Mă uitam în oglindă și nu-mi venea să cred cât de tare se deplasase“.

Durerea îi făcea tot mai dificile lucrurile obișnuite, de la urcatul scărilor până la mersul la cumpărături. „Nu puteam să urc scările ca să intru în casă, iar când mergeam la supermarket, abia reușeam să mă țin de soțul meu“. În cele din urmă, protezarea genunchiului a devenit soluția prin care putea spera să-și recapete mobilitatea și să ducă din nou o viață normală.

„Nu mi s-a părut o operație grea“

Înainte de operație, Liliana spune că a avut încredere în dr. Tudor Dumitrescu, care i-a explicat pas cu pas tot ce avea nevoie să știe. Iar intervenția a fost mai ușoară decât își imaginase. „Nu mi s-a părut o operație grea“, spune ea.

După intervenție, Liliana se recuperează bine și își recapătă treptat libertatea de mișcare. Pentru cei care trec printr-o situație asemănătoare, mesajul ei este simplu: „Le-aș transmite oamenilor să aibă curaj“.

Două povești, același drum spre o viață cu mai puțină durere

Atât povestea lui Ovidiu, cât și cea a Lilianei arată cât de mult poate ajunge să limiteze viața de zi cu zi un diagnostic de gonartroză severă. Pentru amândoi, protezarea genunchiului a însemnat să-și recapete libertatea de mișcare și lucrurile simple pe care durerea le făcuse dificile: să meargă fără teamă, să-și facă singuri treburile și să-și trăiască din nou viața obișnuită.

Drumul până aici începe însă cu un pas mult mai simplu: să nu ignori durerea atunci când începe să-ți limiteze viața. Un consult ortopedic și investigațiile potrivite pot arăta cât de afectată este articulația și ce opțiuni există. Apoi, împreună cu echipa medicală, pacientul poate înțelege ce se întâmplă cu genunchiul său și ce poate face mai departe.

Urmăriți povestea celor doi pacienți operați la Spitalul Regina Maria Brașov în materialul video de mai jos:

Articol susținut de Regina Maria